Lipsa dezbaterii electorale între finaliștii prezidențialelor a jignit spiritele din Siliștea Gumești, satul teleormănean al scriitorului Marin Preda, care a ajuns să cristalizeze însăși esența dezbaterii politice la firul ierbii. Poiana fierarului Iocan e acum asfaltată, dar satul a rămas la fel de împărțit politic ca pe vremea lui Moromete: Klaus Iohannis a câștigat aici primul tur al prezidențialelor la doar două voturi de Viorica Dăncilă. Politica aici e așa de importantă, că fostul primar PSD Mihai Petrescu și vărul său, liberal de conjunctură care a candidat la primărie din partea PMP, stau gard în gard și nu-și vorbesc.
„La Siliștea Gumești se face politică, nu jucărie, doar că nu se mai face ca pe vremea lui Ilie Moromete, în Poiana aia neapărat. Se face la cârciumă, se face pe stradă, se face în case, se face peste tot politică”, spune Dorel Petrescu, unul dintre fondatorii Asociației Culturale Marin Preda Siliștea Gumești.
Martori că așa este îi sunt cei cinci-șase bărbați adunați la cârciuma de peste drum de casa memorială Marin Preda, în care este și una dintre secțiile de votare din Siliștea Gumești. O lăutărească de beție și de veselie bubuie dintr-o boxă portabilă, în timp ce oamenii chiuie imparțial: „Pesedeu’!”, „Peneleu’!”. Se bucură, căci sâmbătă este ultima zi când pot bea acolo, pentru că în duminica votului alcoolizarea în apropierea secție de vot este interzisă.
„E foarte împărțită lumea în sat, pentru că la primul tur votul între PSD și PNL a fost la diferență de două voturi mai mult pentru PNL, pentru Klaus Iohannis”, descrie Dorel Petrescu cum se mai așază apele politice în satul care l-a inspirat pe Marin Preda să scrie Moromeții. După votul de duminică, Klaus Iohannis avea să ia avans considerabil față de Viorica Dăncilă, câștigând alegerile la 99 de voturi diferență.
Într-adevăr, satul lui Moromete pare în contrast cu restul județului Teleorman, fidel PSD. E însă ceva recent. Fostul primar PSD Mihai Petrescu a fost de neclintit aici timp de trei mandate (90-92 nici nu-l mai pune la socoteală). Actualul primar, Stelian Niculae, de la PNL, a câștigat în 2016, când Petrescu s-a pensionat și zice că a decis să ia o pauză. Dar liberalul a mai suflat primăria de la PSD și la alegerile din 2004.
Acum, „cumva lucrurile s-au răsucit și s-au întors în favoarea opiniei pe care o avea Tudor Călărașu din Moromete, că el era liberal”, spune Dorel Petrescu. El însuși pasionat de opera lui Marin Preda, dă chip atmosferei politice din Moromeții: e văr cu fostul primar PSD Mihai Petrescu, locuiesc gard în gard, dar nu prea își vorbesc. De altfel, Dorel Petrescu l-a și concurat la primărie pe vărul său, în 2016, candidând din partea PMP. A scos doar 4% din voturile siliștenilor.
„Eram prieten cu cineva și n-avea filială (PMP) și mi-a spus – înființează filială. Băi, eu înființez filială la Siliștea Gumești, dar nu mă convinge platforma neapărat! Eu sunt mai libertin de fel și liberal la origini!”, explică Dorel Petrescu, înconjurat de cărțile din biblioteca satului și de tablourile rămase din tabăra de pictură pe care o organizează în Siliștea Gumești – „Moromeții sub culoare”.
Acum, Dorel Petrescu și soția lucrează la primăria liberalului Stelian Niculae. E urbanist, dă autorizații de construcție în sat. Votează Iohannis.
„N-am convingerea 100% că este un mare patriot, un mare iubitor de neam și de glie Klaus Iohannis sau că are cele mai mari aptitudini în politica externă sau chiar în administrație, dar din ce avem acum pe scenă și mai ales din ce-a rămas, cred că e mai competent decât Viorica Dăncilă”, își explică opțiunea electorală Dorel Petrescu.
Vărul său, Mihai Petrescu, fostul primar PSD, stă liniștit acasă. Spune că la anul candidează iar și, ca orice candidat, crede că va câștiga iar Siliștea Gumești. „PSD-ul în localitate este bine apreciat. Sunt mulțumiți oamenii de realizările care le-au obținut în mandatele PSD”.
În ce a mai rămas din Poiana lui Iocan, la cârciuma de unde cântă muzica lăutărească de beție, nu mai există echilibrul politic de pe vremea lui Ilie Moromete. Acum, poiana modernă e a PSD-ului. „Noi ne unim aicea să vorbim între noi ca persoane fizice și libere, că vrem PSD-ul la putere”, explică împleticit unul dintre bărbații strânși la băut.
Ce-i al lor e pus deoparte. Dacă filmezi sticlele de bere goale de pe scările de ciment ale crâșmei-magazin sătesc, se supără: „Nu filmați acolo, că n-am băut noi acolo! Filmați astea, ce-am băut noi...”, te îndrumă oamenii către bateria lor de grase de Cotnari, vreo șase sticle aproape goale.
„Iohannis a mai lucrat 5 ani de zile, un mandat. Nu s-a observat absolut nimic. Nu s-a schimbat nimic. Românii au plecat din țară, de sărăcie”, zice unul. Îi sare în contră prietenul de beție, doar așa, de amorul dezbaterii: „Românii au plecat după bani, nu de sărăcie. Ca să își facă un trai bun. Dar nu că n-avea de lucru în țara noastră”. În țara noastră, zic unul peste altul veselii silișteni, sunt aduși filipinezi și vietnamezi, care iau munca de la îndemâna românilor, ba cică sunt și plătiți mai bine decât ei.
„A venit PSD-ul, ne-a făcut niște salarii mai mari, bune și pe șantier, bunicele. Ca să atragă lumea pe chestia asta cu munca. Păi, de la 12 milioane la 30 de milioane salariul minim pe șantier se merită, nu? Și ce face PNL? Ce-a făcut ei? N-a făcut nimic”, îți explică unul. „Bă, prost ești!”, îl contrazice de pe un scaun unul dintre prietenii lui. Din înțelepciune, nu se bagă să se combată mai mult, la beție, cu prietenii lui: „Ce să-i explic eu lu’ Nilă a lu’…?”.
Poporul vrea dezbatere. „Unde e Poiana lui Iohannis, mă?”
Dacă în Siliștea Gumești dezbaterea politică e la ea acasă, lipsa dezbaterii dintre Iohannis și Dăncilă a rănit niște suflete de alegători.
„Mie mi-ar fi plăcut o dezbatere, personal. Dar am înțeles, n-a vrut să accepte Iohannis și pentru că în trei ani de mandat, nici Liviu Nicolae Dragnea și nici asta, șefa Guvernului, de câte ori a încercat președintele să poarte discuții la Cotroceni cu ei, nu s-au dus”, își explică decizia lui Iohannis de a refuza dezbaterea Dorel Petrescu, cel care are grijă să ducă mai departe spiritul lui Marin Preda în sat. Inițial nu a înțeles de ce, că doar Iohannis o domina clar pe Dăncilă la subiecte politice de vorbit, dar apoi s-a prins.
Totuși, nu e normal, crede fostul primar PSD: „N-aș putea să-mi dau cu părerea de ce a lipsit, dar în statele democratice se folosește, este necesară. Motivul, domnul Iohannis poate să răspundă la întrebare, de ce nu a acceptat. Era bine să accepte. Așa e democratic”.
La cârciumă, nelămurirea persistă: „Unde e Poiana lui Iohannis, mă?”. Problema este evidentă, alegeri prezidențiale fără contre între candidați fac viața tristă. „I-a fost frică, i-a fost frică de o femeie...”, îl judecă pe Klaus Iohannis unul dintre petrecăreți.
Dorel Petrescu face pe înțeleptul, din mijlocul bibliotecii din casa memorială Marin Preda: „E un proverb. Când un deștept se ceartă cu un prost, lumea din jur nu prea face diferența”.
Dacă ar fi fost dezbatere și dacă ar fi fost acolo să îi ia la rost pe Iohannis și Dăncilă, Dorel Petrescu i-ar fi întrebat multe: „Pentru partea asta de cultură, de renovare a castelelor căzute în paragină, pentru cercetare, ce faceți să nu mai plece copiii din țară, cum opriți exodul? I-aș fi întrebat pe fiecare dintre ei”.
Vărul său, șeful PSD din Siliștea Gumești, e de acord că de vorbit ar fi fost ce: „Ce se va întâmpla pe viitor? Uite, pensiile. Se vorbește că nu sunt bani. Salariile. Locuri de muncă. Întrebări ar fi fost destule. Nu se mai dezbate cam pe nicăieri. Nu mai are timp omul să mai stea să iasă în drum, să vorbească, să analizeze. S-au dus vremurile alea. Acțiunile de atunci se repetă și acum. Exact ca și operele lui Caragiale. Nu le-a trecut timpul deloc”.
Celălalt Petrescu, de la asociația Marin Preda, zice că ar fi întrebat-o ceva în engleză pe Viorica Dăncilă: „Nu se poate, un om să te duci în fruntea unui stat și să faci din propoziție în propoziție o gafă”.
Când aud de gafele favoritei, chefliii de la cârciumă îi sar în apărare Vioricăi Dăncilă: „Lasă că și Turcan a avut alaltăieri gafă, și Iohannis a avut acum două zile, care nici nu exista în dicționarul român două cuvinte, care el le-a... aiurea în tramvai!”.
„Ce-a făcut el pentru Diaspora? Bă, ce-a făcut el pentru Diaspora în cinci ani? De ce nu i-a adus în țară? El, numai să scoată PSD-ul de la butoane. Păi, cu ce mă-ncălzește pe mine? Una, două, când se duce prin țară, că să scoatem PSD-ul... Mă, ai înnebunit? Ești cu capul? Dar noi nu mai suntem români?”, se face rezumatul platformei-program a lui Iohannis în varianta modernă a Poienei lui Iocan.
Marea lehamite versus convingerile din Siliștea Gumești
Dacă sătenii lui Ilie Moromete ar fi aterizat acum în Siliștea Gumești, să dezbată pe cine să pună președintele țării, poate că ar fi avut de spus mai multe.
„Vă spun ce-ar fi zis Cocoșilă. E proști!”, râde Dorel Petrescu. Ai lui Moromete nu ar fi fost convinși de scena politică actuală, așa cum sunt sătenii care se adună să bea înainte de alegeri, că Viorica Dăncilă era bună de Cotroceni: „Doamna Dăncilă reprezintă PSD-ul și o stimăm din tot sufletul. Și să meargă înainte cu toată puterea, cu toată forța”.
Dorel Petrescu vorbește, din casa memorială a lui Marin Preda, de lehamite, când vine vorba de prezidențiabili.
„Cred că ar fi stârnit o stare de lehamite în rândul țăranilor de atunci. Pentru că lehamitea asta pe care o aveau țăranii de atunci o au și țăranii de astăzi, față de întreaga clasă politică. Au lehamite pentru că sunt mințiți permanent. Că nu se schimbă nimic de la o guvernare la alta”, reînvie Dorel Petrescu cinismul lui Ilie Moromete, în fosta școală unde a învățat și Marin Preda.
Prin cadrul ușii, în fosta sală de clasă, unde duminică siliștenii și-au băgat voturile în urnă, alegându-l pe Klaus Iohannis președinte cu 99 de voturi peste Viorica Dăncilă, stă atârnat un banner mare și albastru, de pe care Marin Preda ne îndeamnă din spatele ochelarilor săi cu rame groase: „Dacă dragoste nu e, nimic nu e”.
La șosea, chefliii dansează și chiuie pentru Viorica Dăncilă. Din bibliotecă, Dorel Petrescu îți citează amar din poeziile lui Constantin Tănase: „Vin ai noștri, pleacă-ai noștri, e sloganul cunoscut, iarăși am votat ca proștii, și cu asta ce-am făcut? Se fură, se minte și nu se face mai nimic”.