Mediul de afaceri: Statul să se bucure de locurile de muncă create și de impozite. Nu are de ce să devină manager în afacerile profitabile

„Schemele sunt bune, mediul de afaceri are nevoie de ele, pentru că avem nevoie de locuri de muncă și de venituri din locuri de muncă. Statele nu pot să continue cu intervenția socială pentru că nu vor mai avea din ce. Dacă nu produce mediul privat și dacă nu există venituri care să refacă acest consum din muncă, nu există soluții alternative”, a spus, pentru Europa Liberă, Cristian Pârvan, secretar general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, a anunțat, duminică seara, la Digi 24, că una dintre măsurile la care lucrează împreună cu instituţiile financiare internaţionale vizează investiţia directă a statului în companii private. Această măsură, destinată companiilor mari, s-ar adăuga programului destinat companiilor mici și mijlocii, IMM Invest, unde se pot înscrie toți cei care doresc să beneficieze de linii de credit pentru investiții sau capital de lucru garantate de stat cu până la 90% și cu dobândă subvenționată 100%, ar urma să fie relansat marți. Inițial, portalul a fost blocat chiar în ziua lansării, însă ministrul de Finanțe a dat asigurări că nimeni nu se poate înscrie în program până când nu va redeveni funcțional.

Pe de altă parte, anunțul ministrului de Finanțe ar putea avea legătură cu intențiile enunțate de comisarul european pentru competiție Margrethe Vestager, care a declarat recent, într-un interviu pentru Financial Times, că UE pregătește reguli care să le permită statelor membre să cumpere acțiuni în companii europene pentru a bloca preluarea acestora, pe fondul crizei provocate de pandemie, de către entități controlate de țări străine, cum ar fi China. Măsura ar urma să facă parte dintr-un plan al UE de salvare a afacerilor companiilor europene vulnerabilizate de criză.

Ministrul român de finanțe nu a făcut referiri la planul comisarului pentru concurență, însă a argumentat intențiile autorităților de la București.

„Ce probleme au companiile în perioada de criză? Multe dintre ele nu mai sunt bancabile. Indicatorii se înrăutăţesc şi nicio bancă nu mai vrea să îţi dea împrumut, Cum ajutăm aceste companii? Poţi să le ajuţi cu împrumut, cu garanţii, cu subvenţii sau sa mergi ca partener o perioada în sensul de a cumpăra, de a investi, de a da cu împrumut, care se poate converti în acţiuni în viitor. Este o măsură pe care am văzut-o în SUA, Anglia, care ajuta companiile să treacă peste această perioadă”, a declarat șeful Finanțelor.

Acest mecanism a fost folosit de Statele Unite, în perioada crizei financiare din 2008, amintește analistul economic Dragoș Cabat care subliniază că „rețeta nu este nouă în istorie, a mai fost aplicată, iar pe de altă parte nu este o soluție românească, este o soluție pe care o vor aplica probabil toate țările dezvoltate. La fel pot fi ajutate companii mari din Franța, Germania”.

Practic, statul se împrumută în locul companiilor, care aflate într-o poziție slăbită din cauza crizei nu ar mai putea lua bani atât de ușor de la bănci, iar, în schimb, intră în acționariat pe o perioadă definită de timp, la finalul căreia compania își poate răscumpăra acțiunile de la stat.

La rândul său, și Cristian Pârvan subliniază că acest mecanism prin care statul ajunge acționar în companii private pentru a le ajuta să depășească un moment dificil a fost susținut de mediul de afaceri autohton încă dinainte de instalarea pandemiei de coronavirus: „Mecanismul a fost de mai multă vreme pus la punct și l-am susținut și recomandat și noi, ca instrument într-o perioadă liniștită. Când ai o companie care promite, statul să intre cu până la 25% [în acționariat] – acesta era mecanismul propus anterior crizei – pe o durată fixă, de 5-7 ani, așa cum fac fondurile de investiții, sau în 2 ani dacă acea companie are peste 20% marjă de profit. Dacă reușește acest lucru, înseamnă că nu mai are probleme și este liberă să își răscumpere partea”.

Spre deosebire de fondurile de investiții, scopul principal al acestei intervenții a statului ar fi „să susțină niște afaceri care să susțină în viitor economia”, însă fără să aibă un cuvânt de spus în deciziile de management, subliniază Cristian Pârvan.

Cu alte cuvinte, statul trebuie „doar să finanțeze și să se bucure de locurile de muncă create, de contribuțiile la asigurările sociale, de impozitul pe profit. Nu are de ce să se bage ca manager în toate afacerile care ar fi profitabile”, mai spune secretarul general al AOAR.

Chiar dacă ministrul de Finanțe caută să obțină plafoane cât mai mari pentru finanțare, sumele nu vor ajunge pentru toate companiile aflate în dificultate. În această situație, „în mod normal, statul român ar trebui să ajute companiile naționale și companii mai mari cu capital privat românesc, nu străine, pentru că cele străine pot primi ajutor de la statul-mamă”, subliniază Dragoș Cabat, punctând că sectorul medical privat ar putea fi ajutat, la fel și companiile care au demonstrat înainte de criză că sunt profitabile pentru a evita ca statul să bage bani „într-o gaură neagră”.

„Statul poate face niște lucruri bune în economie, dacă nu vine după el cu corupție după el și astfel de lucruri”, mai punctează analistul economic.

Totuși, deoarece companiile cu capital străin au un aport important la economia României, ar putea primi, la rândul lor, niște facilități fiscale, de pildă, fie să nu plătească anumite taxe fie să li se reducă o parte din taxe pe o perioadă de 5-7 ani în cazul în care nu dau oamenii afară, ci îi păstrează, argumentează analistul economic.

Dificultatea repornirii economiei vine și din faptul că odată închise, unele companii nu pot reveni imediat la „viața” de dinainte de pandemie.

„Pentru repornire poți să ții oamenii într-o companie, dar nu am nici productivitatea, nici cererea de dinainte. Nu se reface imediat lanțul comercial. Și atunci chem angajații la lucru, vin, îi folosesc 6 din 8 ore – ore le plătesc eu, companie, două ore le plătește statul. […] De aceea, este important Kurzarbeit pe care îl recomandăm prin Coaliția pentru dezvoltarea României pentru repornirea economiei și nimeni nu vrea să se uite la el”, explică secretarul general al AOAR.

Deocamdată, mediul privat așteaptă măsurile concrete. „Pentru mediul privat nu se poate spune că e prea târziu [pentru aplicarea măsurilor în] vreun domeniu. Pentru toate este și prea târziu și prea devreme. În HoReCa, de pildă, dacă am presupune că, de mâine, toate hotelurile și restaurantele sunt deschise, se năpustește lumea în ele? Mă îndoiesc.”

Coronavirus: Care sunt riscurile ridicării premature a restricțiilor impuse de pandemie?