WSJ: Traficantul rus Viktor Bout, eliberat într-un schimb de prizonieri, vinde arme rebelilor Houthi

Viktor Bout, în momentul preluării sale de ofițerii americani, după ce a fost arestat în Thailanda în 2008.

Viktor Bout, traficantul rus de arme închis în SUA și eliberat la schimb cu sportiva americană de baschet Brittney Griner, a revenit în comerțul internațional cu arme, de astă dată pentru rebelii Houthi, scrie Wall Street Journal, preluat de Reuters.

„Când emisarii Houthi s-au dus la Moscova în august pentru a negocia achiziția de arme automate în valoare de 10 milioane de dolari, au întâlnit o față cunoscută: Bout cu mustață”, a relatat publicația americană.

O sursă europeană de securitate anonimă și alte surse familiare cu aceste afaceri au declarat pentru WSJ sub protecția anonimatului că Bout, supranumit și „negustorul morții”, încearcă să intermedieze vânzarea de arme de calibru mic rebelilor Houthi din Yemen, susținuți de Iran.

Armele nu au fost încă livrate, relatează WSJ, precizând că nu este vorba despre vânzarea de rachete rusești anti-navă sau antiaeriene, care ar putea reprezenta o amenințare semnificativă la adresa eforturilor armatei americane de a proteja transportul maritim internațional de atacurile Houthi.

Îți mai recomandăm Cine sunt rebelii Houthi, gruparea care atacă navele din Marea Roșie?

WSJ mai scrie că Steve Zissou, un avocat din New York care l-a reprezentat pe Bout în timpul procesului din SUA, a refuzat să discute dacă clientul său s-a întâlnit cu rebelii din Yemen și că un purtător de cuvânt al Houthi a refuzat să comenteze.

După ce s-a întors în Rusia în urma schimbului de prizonieri din decembrie 2022, Bout, în vârstă de 57 de ani, s-a alăturat Partidului Liberal Democrat (LDPR), ultranaționalist, loial Kremlinului, dar de atunci și-a păstrat un profil public relativ discret.

Bout i-ar fi propus lui Trump să se refugieze în Rusia ca să preia conducerea luptei pentru poporul american

AFP scrie că Bout i-ar fi transmis candidatului republican la alegerile prezidențiale din SUA, fostul președinte Donald Trump, să se refugieze în Rusia, pentru că viaţa i-ar fi în pericol în Statele Unite.

„Administraţia (preşedintelui Joe) Biden nu se va mulţumi să vă târască prin sistemul judiciar şi penitenciar. Vor prefera să vă curme viața decât să vă lase să vă puneți în calea lor”, i-ar fi scris Bout lui Donald Trump.

„Veţi fi binevenit în Rusia, veţi găsi un refugiu al păcii, iar de aici veţi putea prelua conducerea luptei pentru poporul american”, scrie el în acest mesaj, pe care i l-a trimis de la Moscova, în faţa presei.

Bout a fost unul dintre cei mai căutați infractori din lume. După arestarea sa din Thailanda, în 2008, a fost extrădat în SUA și condamnat în 2012 de un tribunal din Manhattan la 25 de ani de închisoare.

Timp de aproape două decenii, Bout a fost unul dintre cei mai faimoși traficanți de arme din lume, vânzând arme statelor totalitare, grupărilor rebele și grupărilor criminale din Africa, Asia și America de Sud.

Notorietatea sa i-a adus și un film la Hollywood, Lord of War. Faima i-a precedat arestarea pentru că filmul a fost făcut în 2005, iar el a fost arestat în 2008. Personajul Iuri Orlov, interpretat de actorul Nicolas Cage, a fost inspirat de Viktor Bout.

Îți mai recomandăm Americani arestați în Rusia, monedă de schimb pentru Kremlin

În România, numele său a apărut în investigațiile României Libere despre contrabanda cu petrol din anii 2000, ca girant al aripii ruso-ucrainene a rețelei transfrontaliere care ducea până în SUA, unde Viktor Bout, pe atunci producător de diamante, spăla bani ca sponsor al rețelei Al Qaeda.

Investigarea cazului în România s-a soldat cu decesul suspect al unui procuror, Cristian Panait, și cu distrugerea carierei procurorului Alexandru Lele, care l-a arestat pe capul contrabandei cu petrol din România, fiul prefectului PDSD (actualul PSD) de Bihor de la acea vreme, Adrian Tărău, fugit între timp în SUA.

După arestarea lui Tărău junior, procurorului Lele i-au fost deschis 15 dosare de urmărire penală și un dosar de urmărire informativă, similar cu cele deschide de Securitate în perioada comunistă, sub numele de cod „Scărișoara”, care i-a pus toată familia și cunoștințele sub urmărire informativă.

Pentru că a refuzat să-l aresteze pe procurorul Lele, de la Oradea, procurorului delegat la Parchetul General, Cristian Panait, i-au fost retrase toate dosarele. La scurt timp, tânărul procuror de 29 de ani s-ar fi sinucis în condiții nici până în prezent elucidate.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI