Zoran Milanović a obţinut peste 74% din voturi, comparativ cu Dragan Primorac, contracandidatul său, care a obţinut aproape 26%, potrivit rezultatelor după numărarea a peste 99% din buletinele de vot.
Zoran Milanović este un critic al sprijinului militar occidental acordat Ucrainei în războiul său împotriva Rusiei. Milanović este, de asemenea, un adversar al guvernului croat, condus de premierul conservator, Andrej Plenković.
După publicarea rezultatelor, Zoran Milanović a declarat că victoria sa e un semn de aprobare şi încredere din partea alegătorilor, dar și parte a unui semnal mai cuprinzător.
„Le cer (celor din guvern) să audă", a spus Milanovic. „Acesta nu este doar un sprijin pentru mine”, a spus președintele.
Milanović, 58 de ani, este cel mai popular politician din Croaţia şi este uneori comparat cu preşedintele ales al SUA, Donald Trump, pentru stilul său combativ de comunicare cu adversarii politici.
Triumful său pregăteşte terenul pentru o confruntare politică constantă cu premierul Plenković, cu care s-a contrazis în timpul primului său mandat.
Alegerile au avut loc în contextul în care Croaţia, cu o populaţie de 3,8 milioane de locuitori, se confruntă cu o inflaţie galopantă, scandaluri de corupţie şi un deficit de forţă de muncă.
La votul de duminică, Milanović a criticat din nou UE ca fiind „în multe privinţe nedemocratică” şi condusă de oficiali nealeşi.
Poziţia UE conform căreia „dacă nu gândeşti la fel ca mine, atunci eşti duşmanul” echivalează cu „violenţa mentală”, a declarat Milanović.
„Aceasta nu este Europa modernă în care vreau să trăiesc şi să lucrez”, a spus el. „Voi lucra pentru a o schimba, atât cât pot în calitate de preşedinte al unei naţiuni mici”.
Milanović a fost prim-ministru în trecut, cu un bilanţ mixt. El îi acuză în mod regulat pe premierul Andrej Plenković şi partidul său conservator (HDZ) de corupţie sistemică. La rândul lui, Plenković l-a catalogat pe Milanović drept „pro-rus” şi o ameninţare la adresa statutului internaţional al Croaţiei.
Deşi funcţia prezidenţială este în mare parte una fără puteri executive în Croaţia, un preşedinte ales deţine autoritate politică şi este comandant militar suprem.
Milanović a negat că ar fi pro-rus. Anul trecut el a blocat trimiterea a cinci ofiţeri croați la o misiune NATO din Germania constituită în sprijinul Ucrainei.
De asemenea, el a promis că nu va aproba niciodată trimiterea de soldaţi croaţi ca parte a vreunei misiuni NATO în Ucraina.
Candidatul conservator, Dragan Primorac, 59 de ani, a intrat în politică la începutul anilor 2000, când a fost ministru al ştiinţei şi educaţiei în guvernul condus de HDZ. A candidat fără succes la preşedinţie în 2009, iar ulterior s-a concentrat în principal asupra carierei sale academice.
Îți mai recomandăm Croația, țară membră NATO, reintroduce armata obligatorieEuropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.