Exclusiv | Ministrul Bogdan Aurescu: România susține interzicerea vizelor pentru turiștii ruși. „Turismul nu este un drept fundamental”

Aflat la reuniunea informală a miniștrilor de externe ai Uniunii Europene, de la Praga, ministrul Bogdan Aurescu a spus într-un interviu acordat RFE/RL că decizia restricționării vizelor pentru cetățenii ruși este una politică, nu tehnică și că nu poate fi ignorat detaliul care face din cea mai mare parte a societății rusești o susținătoare a războiului de agresiune al președintelui Putin împotriva Ucrainei.

Ministrul Bogdan Aurescu: Turismul nu e un drept fundamental

De asemenea, ministrul român a reiterat importanța sprijinirii Republicii Moldova, țara cea mai afectată de războiul din Ucraina.

Principalele declarații:

• Despre vizele pentru ruși: (...) voi exprima deplina disponibilitate a României de a discuta despre adoptarea unor măsuri ulterioare de restricționare a circulației cetățenilor ruși în Uniunea Europeană deoarece considerăm că - concentrându-ne mai ales pe vizele pentru turism – turismul nu este un drept fundamental (...). În același timp, este important să se permită eliberarea de vize pentru cetățenii ruși care sunt dizidenți sau care fug de opresiune, amenințați de regim. Mulți dintre acești cetățeni folosesc și vize turistice (...). De asemenea, vize umanitare, vize medicale (...). De la începutul anului, România a eliberat în jur de 800 de vize pentru cetățenii ruși, dintre care în jur de 130 de vize pentru turism.
• Energia și dependența de Moscova - România este una dintre țările mai puțin dependente în ceea ce privește importurile de energie din alte surse, inclusiv din Rusia(...). Dacă vorbim despre relațiile UE-Rusia, cred că cea mai importantă problemă este să acționăm pentru a deveni mai puțin dependenți, pentru a deveni independenți de orice fel de influență dinspre Rusia. Reziliența noastră este de fapt în joc.
• Sprijinul pentru Republica Moldova - Cred că Moldova are nevoie de mult ajutor pe mai multe dimensiuni, pentru că Moldova este probabil cea mai afectată țară vecină cu Ucraina în ceea ce privește impactul conflictului din Ucraina. Din această perspectivă există o criză energetică pe care trebuie să o abordăm și trebuie să-i ajutăm pe colegii din Republica Moldova să facă față problemei aprovizionării, a surselor de energie. Există o criză economică provocată de conflict în sine, costul măsurilor sociale și pierderea anumitor piețe, precum cele din Belarus, Rusia și Ucraina, a avut unele consecințe (...). Ei au cel mai mare număr de refugiați din Ucraina pe cap de locuitor dintre țările vecine cu Ucraina, iar România a oferit ajutor (...). Cred că este foarte important ca toate statele membre ale UE să ofere asistență financiară directă Republicii Moldova.

Europa Liberă: Aș dori să încep cu vizele și cu propunerea unora dintre colegii dumneavoastră din UE privind interzicerea vizelor turistice pentru cetățenii ruși. Care este poziţia României în această privință? Ar trebui UE să impună limite suplimentare rușilor sau să introducă o interdicție generală?

Bogdan Aurescu: Ei bine, acesta este unul dintre subiectele principale care urmează să fie discutate, cred că mâine [31 august], pentru că astăzi vom începe cu relațiile UE-Africa în cadrul întâlnirii noastre a miniștrilor de Externe ai UE. Iar mâine voi explica.

Aș exprima poziția României în sensul că susținem pe deplin suspendarea Acordului de facilitare a vizelor cu Rusia, deoarece un acord de facilitare a vizelor este, de fapt, un document care ar trebui să vină împreună cu o anumită stare de fapt în relația dintre UE și țara respectivă. Și cred că faptele spun că Federația Rusă nu respectă pe deplin prevederile Acordului de facilitare a vizelor. Și, în același timp, trebuie să fim conștienți de faptul că Rusia a trecut practic toate statele membre pe lista statelor neprietenoase. Deci, nu cred că relația dintre noi și Rusia corespunde în prezent unui acord de facilitare a vizelor.

Pe de altă parte, referitor la problema suspendării vizelor pentru cetățenii ruși, voi exprima deplina disponibilitate a României de a discuta despre adoptarea unor măsuri de restricționare a circulației cetățenilor ruși în Uniunea Europeană deoarece considerăm că - concentrându-ne mai ales pe vizele pentru turism – turismul nu este un drept fundamental. Este ceva ce ar trebui acordat. De asemenea, ținând cont de starea actuală a lucrurilor dintre UE și Rusia. Și, în același timp, cred că este important să rețineți că, întrucât România nu este încă membră a spațiului Schengen, noi nu emitem vize Schengen, ci emitem vize bilateral.

De la începutul anului, România a eliberat în jur de 800 de vize pentru cetățenii ruși, dintre care în jur de 130 de vize pentru turism. Deci cifrele nu sunt atât de mari, dar cred că este o chestiune de principiu. Este o problemă politică, nu este o problemă tehnică. Și trebuie să discutăm despre asta și să vedem care sunt argumentele în favoarea sa; pentru că au fost diverse argumente care au fost exprimate de statele membre.

De asemenea, este important să vedem care sunt punctele de vedere ale Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă cu privire la această chestiune și să decidem în consecință.

În ceea ce privește România, așa cum am spus, susținem o decizie privind suspendarea eliberării vizelor pentru turism, cu condiția ca această decizie să fie luată pe o bază legală solidă, deoarece trebuie să avem o bază solidă pentru o astfel de decizie.

În același timp, este important să se permită eliberarea de vize pentru cetățenii ruși care sunt dizidenți sau care fug de opresiune, amenințați de regim. Mulți dintre acești cetățeni folosesc și vize turistice. Trebuie să fim conștienți de asta. Și trebuie să luăm în considerare toate situațiile de acest gen, care reprezintă excepții, care nu ar trebui să fie afectate de o decizie de suspendare. De asemenea, vize umanitare, vize medicale. Există și alte situații care ar putea fi luate în considerare atunci când luăm astfel de decizii.

Europa Liberă: Deci o interdicție generală pentru turiști, dar excepții pentru cazuri umanitare și dizidenți.

Bogdan Aurescu: Cred că aceasta este, în ceea ce privește România, abordarea corectă. Știți, nu aș vrea să renunț la semnalul politic foarte clar pentru că, într-adevăr, un procent destul de mare din societatea rusă susține războiul de agresiune al președintelui Putin împotriva Ucrainei.

Pe de altă parte, trebuie să ținem ușa deschisă pentru cei care trebuie să fie expuși la valorile europene, pe de o parte și, pe de altă parte, să îi protejăm pe cei care se opun într-un fel sau altul regimului din Rusia.

Europa Liberă: În ceea ce privește energia și criza energetică, toată lumea se așteaptă ca iarna aceasta să fie foarte grea. România este un exportator de energie. Ce posibilitate are România de a crește producția și energia electrică și, eventual, de a stimula exporturile pentru a-și ajuta partenerii?

Bogdan Aurescu: Ei bine, mă tem că România nu este încă o țară de export. Lucrăm la asta pentru că lucrăm la începerea exploatării resurselor noastre de hidrocarburi din Platoul Continental al Mării Negre la nivelul anului 2025-2026. Și de atunci, poate vom ajuta și noi, vom putea face și ce ne dorim, să putem ajuta și alți parteneri să facă față crizei energetice.

Este adevărat, pe de altă parte, că România este una dintre țările mai puțin dependente în ceea ce privește importurile de energie din alte surse, inclusiv din Rusia. Și lucrăm împreună cu partenerii noștri pentru a îmbunătăți capacitatea Uniunii Europene de a fi mai puțin dependentă de Rusia.

Bogdan Aurescu: România nu este încă o țară de export de energie

Nu vom discuta această chestiune în mod explicit în cadrul acestei reuniuni a miniștrilor de Externe, deoarece aceasta este o chestiune care revine întrunirii miniștrilor Energiei, de pe 9 septembrie, dacă îmi amintesc bine. Dar, aceasta este o chestiune importantă, foarte importantă dacă discutăm despre relațiile dintre UE și Rusia - și acesta este subiectul principal de pe ordinea de zi a reuniunii informale a miniștrilor de Externe de astăzi și de mâine - dacă vorbim despre relațiile UE-Rusia cred că cea mai importantă problemă este să acționăm pentru a deveni mai puțin dependenți, pentru a deveni independenți de orice fel de influență dinspre Rusia. Reziliența noastră este de fapt în joc.

Europa Liberă: Și face România mai mult pentru a atrage investiții străine, pentru a exploata aceste rezerve de gaze offshore din Marea Neagră, de exemplu? Poate un fel de stimulente fiscale sau reducerea birocrației pentru a atrage investiții străine, pentru a exploata aceste resurse?

Bogdan Aurescu: Cred că ar trebui să-mi intervievați colegul, ministrul Energiei, care vă va oferi, fără îndoială, mai multe detalii despre planurile noastre. Dar avem un plan cu privire la această problemă. Și încercăm să acționăm în așa fel încât să ne creștem independența energetică. De asemenea, vrem să dezvoltăm producția noastră de energie nucleară și avem un plan și în acest sens pentru a dezvolta două noi reactoare la centrala noastră nucleară din România.

De asemenea, ne-am angajat într-un plan foarte ambițios pentru a deveni un hub pentru dezvoltarea și producția de reactoare modulare mici la nivelul anului 2028, 2029. Și sperăm ca în România, la acel interval de timp, să avem prima centrală care folosește această nouă tehnologie americană a reactoarelor modulare mici.

Europa Liberă: Despre exporturile de cereale și porumb din Ucraina. Multe dintre ele trec prin România, desigur, dar ce poate face România pentru a crește volumul care este transportat prin Portul Constanța la Marea Neagră și cu barjele pe Dunăre?

Bogdan Aurescu: Cred că am făcut multe pentru a ne crește capacitățile. Trebuie să facem mai mult. Trebuie să spunem că anul trecut nu au fost practic transporturi de cereale ucrainene prin România, deoarece Ucraina folosea propriile porturi și rutele Mării Negre către strâmtoarea Mării Negre și de acolo către destinații dintr-o țară terță.

Bogdan Aurescu: Peste 3,4 milioane de tone de cereale ucrainene au fost expediate prin România

Dar de la începutul războiului ne-am îmbunătățit capacitatea de a facilita tranzitul acestor transporturi. Iar din 17 august, de exemplu, peste 3,4 milioane de tone de cereale ucrainene au fost expediate prin România, ceea ce reprezintă mai mult de jumătate din totalul exporturilor de cereale ucrainene în această perioadă. Și continuăm cu asta.

Am acționat pentru a facilita tranzitul. Nu este vorba doar de portul Constanța, ci și de portul de la Dunăre. Am modernizat o legătură feroviară de la granița cu Ucraina până în port pentru a putea aduce cereale ucrainene direct. Știți că există această problemă a diferenței de ecartament de tranzit de pe calea ferată. Am îmbunătățit capacitățile noastre de tranzit, dar bineînțeles că trebuie să facem mai mult.

Ne bazăm pe funcționarea acestui acord, care a fost încheiat la sfârșitul lunii iulie, cu ajutorul Națiunilor Unite și Turciei. Din nou, cred, trebuie să folosim toate rutele disponibile. Iar România este cea mai apropiată țară și asigură cele mai apropiate rute pentru exportul cerealelor ucrainene. Este foarte important să facilităm acest tranzit pentru a face față posibilei crize alimentare din țări precum Africa sau Orientul Mijlociu.

Europa Liberă: În ceea ce privește [Republica] Moldova, UE a promis un ajutor militar pentru vecinii României în luna mai. Faceți ceva pentru a vă convinge colegii, omologii dvs. de la UE să ofere mai mult ajutor? Mai mult ajutor militar și de apărare pentru Moldova?

Bogdan Aurescu: Cred că Moldova are nevoie de mult ajutor pe mai multe dimensiuni, pentru că Moldova este probabil cea mai afectată țară vecină cu Ucraina în ceea ce privește impactul conflictului din Ucraina,

Din această perspectivă există o criză energetică pe care trebuie să o abordăm și trebuie să-i ajutăm pe colegii din Republica Moldova să facă față problemei aprovizionării, a surslor de energie. Există o criză economică provocată de conflict în sine, costul măsurilor sociale și pierderea anumitor piețe, precum cele din Belarus, Rusia și Ucraina, a avut unele consecințe.

Există efecte și în ceea ce privește eforturile autorităților din Moldova de a avea grijă de refugiați. Ei au cel mai mare număr de refugiați din Ucraina pe cap de locuitor dintre țările vecine cu Ucraina, iar România a oferit ajutor.

Bogdan Aurescu: Trebuie să ajutăm Republica Moldova

Le-am oferit ajutor umanitar pentru a ușura munca autorităților de a se ocupa de refugiați în Moldova, am creat un traseu de la granița Moldovei cu Ucraina pentru a aduce refugiații de acolo direct la granița româno-moldovenească.

Deci, ca să nu rămână în Moldova, ci să-i aducem în România. De altfel, România a avut deja grijă de peste 2,1 milioane de cetățeni ucraineni care au trecut granița noastră ca refugiați de la începutul războiului. Deci este un efort uriaș pe care, cred, că l-am coordonat destul de decent.

Și am oferit asistență financiară. Cred că este foarte important ca toate statele membre ale UE să ofere asistență financiară directă Republicii Moldova. Aceasta are nevoie de granturi pentru a face față situației economice. Și un instrument important pe care l-am creat împreună cu Germania și Franța a fost platforma de sprijin pentru Moldova.

Platforma de sprijin pentru [Republica Moldova] este un instrument creat la începutul lunii aprilie la Berlin. Conferința de lansare a avut loc la Berlin și scopul a fost de a atrage asistență financiară. În Berlin am reușit să strângem în jur de 660 de milioane de euro pentru Republica Moldova. Apoi am avut o altă conferință, a doua, la București, pe 15 iulie. Am reușit să strângem încă 615 milioane de euro, din care 432 de milioane de euro pentru granturi. Deci asistență directă, care este, din nou, foarte necesară pentru a sprijini economia Republicii Moldova. În același timp, am folosit această platformă și ca instrument de sprijinire a reformelor în Moldova, deoarece acum Moldova este stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană. Acesta este un obiectiv pe care l-am susținut foarte mult și suntem foarte bucuroși că Moldova a reușit să obțină acest statut de țară candidată la Uniunea Europeană. Dar, fiind un statut de candidat, înseamnă că trebuie să faci multe reforme în ceea ce privește administrația publică, sistemul de justiție, lupta împotriva corupției.

Președintele RFE/RL, Jamie Fly, și ministrul de Externe Bogdan Aurescu, marți, 30 august 2022, la sediul RFE/RL

Există indicatori de referință care au fost incluși în avizul Comisiei [Europene] din 17 iunie, care a recomandat decizia de acordare a statutului de țară candidată. Iar aceste repere trebuie să fie respectate. Așadar, trebuie să ajutăm Republica Moldova să realizeze acest set de reforme foarte dificile. Platforma pune la dispoziție o serie de grupuri de lucru pe aspecte foarte importante care sunt legate de acest efort de reformă. În timpul conferinței de la București, am creat șase grupuri de lucru, care se ocupă de reforma administrației publice și de gestionarea finanțelor publice. Acestea sunt două obiective de referință incluse în avizul Comisiei Europene din 17 iunie.

Așadar, un efort multidimensional pentru a sprijini Moldova. Acesta include, de asemenea, capacitățile de apărare ale Republicii Moldova. Este luată deja decizia de a oferi 40 de milioane de euro din Fondul european pentru pace Republicii Moldova pentru îmbunătățirea capacităților sale defensive. În urma summitului NATO de la Madrid s-a decis, de asemenea, să se ofere un pachet de sprijin [militar] pentru capacitățile de apărare ale Republicii Moldova. Noi am sprijinit acest lucru. Așadar, suntem parte a tuturor acestor eforturi ale UE și NATO în ceea ce privește îmbunătățirea capacităților Republicii Moldova.