Plățile pentru transportul elevilor navetiști la școală ar putea începe „în câteva săptămâni”, anunță la one2one ministrul Educației, Ligia Deca.
De asemenea, formalitățile pentru achitarea burselor ar trebui să fie gata până la sfârșitul lunii.
Despre programul „Masa caldă la școală”, ministrul Educației spune că, joi, 19 octombrie, Guvernul va adopta o hotărâre în care se va spune care sunt cele 450 de școli incluse în program.
Ligia Deca mai anunță că elevii de liceu ar putea avea manuale noi de la începutul anului școlar 2025-2026.
Până atunci, în acest an, Ministerul Educației schimbă regulile de titularizare a cadrelor didactice.
Cele mai importante declarații
- Despre ce vrea să facă statul pentru adolescenții dependenți de droguri
„Nu a fost niciodată în plan o testare în masă. Există un grup tehnic pentru a defini un cadru legal pentru un program de testare a adolescenților, în ideea de a exista sprijinul statului pentru a acoperi costurile.”
- Despre plata burselor școlare
„Până pe 20 octombrie trebuiau depuse dosarele pentru tipurile de burse care necesitau astfel de dosare, după care, după ce avem situația în ansamblu, se vor putea transmite nevoile de fonduri și vom putea să facem și plățile pentru burse.”
- Despre plățile pentru achitarea navetei elevilor
„Eu cred că în decurs de câteva săptămâni plățile vor fi făcute. Avem însă o problemă pe care încercăm să o clarificăm pentru județele în care nu s-au încheiat contractele de către consiliile județene cu transportatorii.”
- Despre întârzierea programului „Masa caldă la școală”
„Săptămâna aceasta, în ședința de guvern, se adoptă o ultim act normativ, adică hotărârea de guvern cu lista școlilor și cu alocările bugetare după care se pot face licitațiile.”
- Despre faptul că elevii de liceu învață după manuale vechi de 20 de ani
„Tot procesul de elaborare a planurilor-cadru noi pentru liceu și a programelor școlare se încheie la începutul anului școlar 2024-2025, urmând ca tot anul școlar 2024-2025 să fie alocat pentru elaborare manuale și formare cadre didactice.”
Ministerul Educației nu are o statistică proprie privind consumul de droguri în școli
Ligia Deca a explicat la one2one că Ministerul Educației nu știe câți elevi drogați au fost depistați la școală în ultimul an, pentru că asemenea cazuri nu sunt notate separat de alte încălcări ale regulamentului școlar.
Conform Agenției Naționale Antidrog, unul din zece copii a consumat cel puțin o dată un drog, iar doi din zece români care au între 15 și 34 de ani au luat măcar o dată droguri.
Pe de altă parte, ministrul Educației spune că instituția pe care o conduce nu are în vedere o testare antidrog în masă, în școli. În schimb, explică demnitarul, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a decis că se impune adoptarea unei legislații care să permită ajutarea familiilor în care există copii dependenți.
„Există un grup tehnic pentru a defini un cadru legal pentru un program de testare al adolescenților, în ideea de a exista sprijinul statului pentru a acoperi costurile”, a precizat Deca.
Îți mai recomandăm CSAT: Consumul de droguri în școli, risc la adresa siguranţei naţionaleÎn plus, ministerul Educației va angaja mai mulți psihologi în școli.
„Avem, conform unei hotărâri de guvern adoptate la finele anului trecut, încă 1200 de posturi noi de consilieri școlari care au trecut deja prin procedura de concurs. S-a dublat numărul, avem acum, în medie, un consilier la 800 de elevi, față de unul la 1200, cât era înainte”, a explicat ministrul.
Ministerul Educației cere Guvernului încă nouă miliarde de lei pentru salarii, transportul elevilor, burse și utilități
Ligia Deca promite că, în prima ședință, Guvernul va aproba lista cu cele 450 de școli ai căror elevilor vor avea o masă caldă zilnic.
Abia după publicarea listei în Monitorul Oficial, primăriile vor putea organiza licitații, ceea ce înseamnă că cei 180 de mii de elevi beneficiari vor putea primi o masă de prânz din partea statului cel mai devreme, în câteva săptămâni.
Ministrul justifică întârzierea programului prin faptul că legea învățământului preuniversitar, care prevede masă caldă pentru un milion de elevi, de anul viitor, s-a suprapus cu o legislație mai veche.
„A durat puțin mai mult pentru a se găsi o soluție legală, în așa fel încât să putem merge cu un proiect pilot anterior și pe noua legislație.”
Îți mai recomandăm Guvernul economisește aproape 100 de milioane de lei lunar, pe spinarea elevilor flămânzi. Masa caldă nu are încă finanțareÎntrebată de ce valoarea mesei calde a rămas tot 15 lei, deși prețurile alimentelor au crescut față de anul trecut, Ligia Deca a spus că Ministerul Finanțelor a aprobat cheltuirea a doar 195 de milioane de lei în acest scop.
„Aceasta este suma aprobată inclusiv de Ministerul Finanțelor. Vorbim despre alte sume începând cu anul următor”, spune titulara de la Educație.
Ministerul nu a rezolvat încă nici problema plăților către autoritățile locale pentru decontarea transportului elevilor navetiști. Ligia Deca spune că banii ar putea fi trimiși primăriilor „în decurs de câteva săptămâni”.
Ministerul Educației a cerut Guvernului să-i aloce la rectificarea bugetară, încă 9 miliarde de lei pentru a avea cu ce să plătească inclusiv naveta copiilor, dar și bursele elevilor în următoarele două luni.
Ligia Deca: Am cerut sumele pentru a putea onora obligațiile noastre în ce privește salariile, odată cu intrarea în vigoare a măririlor salariale, care pe medie sunt undeva între 20 și 5 și 30% pentru tot personalul din învățământ.
Reporter: Cât ați cerut?
Ligia Deca: Aproape 9 miliarde.
Reporter: Mult!
Ligia Deca: Din care aproximativ 3,8 miliarde, da, sunt obligațiile vizând salariile. Deci ce ne trebuie în plus până la finele anului pentru a putea plăti drepturile salariale.
Guvernul nu a stabilit însă când va face rectificarea.
Îți mai recomandăm Cum vrea Guvernul să se achite de promisiunea făcută profesorilor după ce a întârziat Legea Salarizării UnitareLigia Deca subliniază că cele nouă miliarde de lei sunt necesare și pentru plata angajaților din sistem în lunile noiembrie și decembrie (3,8 miliarde de lei), dar și pentru achitarea burselor elevilor și pentru plata utilităților la școli.
Urmăriți one2one pe YouTube
Manualele de liceu, vechi de 20 de ani, se schimbă abia peste alți doi
În luna mai, la one2one, directorul Departamentului pentru Științele Educației de la Facultatea de Psihologie din București, conferențiarul universitar Firuța Tacea, atrăgea atenția că elevii de liceu din România învață după o curriculă veche de 20 de ani.
„Manualele sunt cele care au fost elaborate în conformitate cu programele școlare din anii 2003-2004”, spunea cadrul universitar.
În luna septembrie a acestui an, un părinte al unui elev de clasa a IX-a, Costin Mirescu, a reclamat public ca manualul de Informatică conține lecții despre folosirea telefonului fix.
Îți mai recomandăm one2one | Problemele Educației, dincolo de salarii. Firuța Tacea, formator: Nu știm cine sunt profesioniștii, lipsește evaluarea dascălilorMinisterul Educației a început în acest an procesul de înnoire a manualelor pentru liceu, însă elevii vor avea cărți noi, în cel mai bun caz, abia la începutul anului școlar 2025 - 2026.
„Până în luna februarie, trebuie să avem planurile-cadru noi pentru liceu, până la începutul anului școlar următor să existe și programele școlare, lăsând suficient timp, un an, pentru elaborarea manualelor și realizarea licitațiilor și pentru formarea cadrelor didactice.”
Se schimbă regulile pentru titularizare
Ministrul Educației anunță la one2one schimbarea regulilor de titularizare pe post pentru cadrele didactice, chiar din acest an.
Sistemul de învățământ se confruntă cu deficit de profesori, mai ales de matematică, fizică și chimie, iar cel puțin 18 mii de cadre didactice din 238 de mii sunt aproape de vârsta pensionării.
Vara trecută, Ministerul Educației a scos la concurs 5.300 de posturi din care jumătate au fost pentru profesori.
Multe cadre didactice care iau note mari la concursul național de titularizare nu pot ocupa un post stabil pentru că nu toate școlile scot la concurs un post de titular.
Ministrul Educației, Ligia Deca, explică de ce se impune schimbarea regulii.
„O școală, ca să poată ieși cu un post la titularizare, la concursul național de ocupare a posturilor trebuie să spună că este viabil, că în următorii 4 ani poate să asigure norma respectivă. Multe școli nu fac acest lucru pentru că se tem de ce va veni, pentru că preferă să completeze normele profesorilor pe care îi au deja în școală.”
De ce nu renunță președintele Klaus Iohannis la postul de profesor de la Sibiu
Înainte să fie ales primar al Sibiului, în anul 2000, președintele Klaus Iohannis a fost profesor de Fizică în județul Sibiu.
După anul 2000, nu a revenit la catedră pentru că a fost ales primar de trei ori, apoi în 2014 - președinte al României.
Înainte de a fi primar al Sibiului și președinte al României, Klaus Iohannis a predat Fizică și a fost inspector școlar.
Cu toate acestea, postul de profesor de Fizică de la Colegiul Național Brukenthal din Sibiu nu a fost scos la concurs întrucât cadrele didactice au opțiunea de a-și păstra locul rezervat până la o eventuală revenire pe post.
Întrebată despre situația președintelui Klaus Iohannis, Deca a spus că „este o chestiune care ține de opțiunea domniei sale și de dreptul pe care orice cadru didactic îl are”.
Ligia Deca mai spune că, din câte știe, postul de profesor de Fizică ocupat în trecut de Klaus Iohannis și rămas rezervat nu a încurcat socotelile Colegiului, care „nu a suferit niciodată de a avea cadre didactice care să poată să predea”.