Bun găsit, dragi prieteni,
Le Monde deschide cu afirmațiile ministrului apărării de la Paris, Florence Parly, care spune că fiabilitatea americană nu mai este atât de mare ca pe vremuri. Cert este că guvernul Australiei, confruntat cu presiunile crescânde ale Chinei în Pacific, crede exact pe dos. Știrile de astăzi sunt multe și extrem de interesante:
- Șeful Marelui Stat Major al Statelor Unite pledează pentru mai multă transparență a operațiunilor militare aliate în relația cu Rusia. Citiți neapărat contextul.
- Șeful stației CIA Viena, retras de la post după multiplicarea cazurilor de sindrom Havana printre diplomații și spionii americani.
- Cel mai eficient șef al Gărzii de Mediu ever, Octavian Berceanu, amenințat în direct în timpul unui interviu, după ce a fost demis.
și deloc în ultimul rând,
- Bombă cu ceas. Facturile la gaze și electricitate devin duble sau chiar triple. Ce fac guvernele altora și ce face guvernul Cîțu
Telefon Biden-Macron sau cât de supărată e Parly
După anunțul de la 15 septembrie făcut de Statele Unite, Marea Britanie și Australia privind parteneriatul Aukus - cel care a aruncat în aer contractul de 56 de miliarde de euro cu Naval Group, la care statul francez deține 60% din acțiuni - Franța și-a rechemat ambasadorii de la Canberra și Washington.
BBC povestea ieri că discuția telefonică dintre președintele Joe Biden și Emanuel Macron a avut loc și e un semn bun. Cel puțin de clarificare.
Emanuel Macron și Joe Biden au vorbit la telefon marți, 22 septembrie. Aici la reuniunea plenară a NATO de la Bruxelles din 14 iunie 2021.
Dar ministrul apărării de la Paris, Florence Parly justifică supărarea Franței într-un context mai larg.
Într-un interviu Le Monde, ea invocă reticența Statelor Unite în problema armelor chimice din Siria din 2013, retragerea din Afganistan pe care o numește „unilaterală” din august 2021, și, evident, „comportamentul brutal” legat de acordul Aukus - pentru care detaliază The Guardian, Naval Group cere compensații.
Pe scurt, ministrul de externe francez observă că în ultimii ani, Washingtonul ar fi dat mai multe semnale că își neglijează aliații europeni.
În același timp, Europa Liberă prezintă pledoaria pentru mai multă transparență reciprocă a șefului Marelui Stat Major al Statelor Unite, Mark Milley, după întâlnirea sa din Finlanda, cu omologul rus.
Șeful Marelui Stat Major American, generalul Mark Milley, alături de Șeful Marelui Stat Major Rus, Valry Gherasimov, în timpul întâlnirii acestora de la Helsinki. Discuțiile au pornit de la efortul Statelor Unite de a obține sprijinul Rusiei în operațiuni de contraterorism în țările vecine Afganistanului. TASS, 21 septembrie 2021.
„E nevoie să aplicăm politici și proceduri care să sporească certitudinile, să reducă nesiguranța, să sporească încrederea și să reducă suspiciunea, să sporească stabilitatea și să reducă instabilitatea. Toatea acestea ca să evităm erorile și să reducem posibilitatea unui război dintre mari puteri”, a spus generalul Milley. „Acesta este lucrul fundamental pe care trebuie să îl facem și asta încerc să fac”, a adăugat el.
Între timp, Washington Post anunță că CIA l-a retras pe șeful stației sale de la Viena ca urmare a reacției sale precare față de valul de incidente medicale cu se confruntă personalul ambasadei SUA din capitala austriacă.
Dureri de cap, tulburări de vedere, amețeli sunt simptomele așa-numitului sindrom Havana, simptone de care s-au plâns mulți membrii ai staff-ului american și familiile lor, inclusiv unii dintre copii. Semnalate inițial la Havana, în 2016, aceste tulburări ajung până la leziuni cerebrale.
WP amintește că directorul CIA William J.Burns a calificat public incidentele drept „atacuri” și că unii oficiali americani suspectează că ar fi vorba de operațiuni instrumentate de Rusia.
Prevalența neo-liberalismului în sănătate și Congresul Partidului
Toată presa românească observă fără excepție că spirala Covid urcă exponențial. Adevărul face o prezentare simplă și clară. Digi24 îl citează pe medicul și statisticianul Octavian Jurma care anticipează 16.000 de cazuri la jumătatea lui octombrie, adică mai mult cu 60% decât recordul absolut de până acum, din noiembrie anul trecut.
Întrebat dacă își asumă eșecul campaniei de vaccinare, premierul Cîțu a răspuns: „nu sunt firmă de advertising”. Dacă nu îi înțelegeți întorsăturile gramaticale, vă traducem noi răspunsul, ne obligă fișa postului să îl ascultăm zilnic cu atenție (eventual cu îngrijorare) declarațiile.
Premierul spune practic că nu era treaba lui să îi convingă pe români să se vaccineze. Ci a altora. Problema pare să țină de cel puțin o confuzie.
În nicio țară din lume, prim-ministrul nu face el însuși toate activitățile Guvernului, ci deleagă pe oficiali să le facă, de preferință competenți. Liderii politici care vor să facă totul, fie eșuează, fie primesc cadou denumirea de dictatori, iar regimurile lor, în limbaj updatat, corect politic, regimuri iliberale.
Asta ca să menționăm, fie și indirect, că mâine la congresul partidului, delegații liberali își vor alege președintele. Îl vor alege după discursul invitatului de onoare, Klaus Iohannis.
Președintele Iohannis îl susține deschis pe Florin Cîțu în cursa pentru conducerea PNL. Aici, la ședința de guvern din 14 iulie 2021.
Altfel, șeful cel concediat al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, a fost amenințat în timp ce dădea un interviu la PressOne.
Facturile la gaze/electricitate și plafonarea europeană a prețurilor
Rămâne de văzut dacă odată ales în fruntea PNL, Florin Câțu își va mai permite să își pratice neo-liberalismul asumat având în față perspectiva prezidențialelor din 2024.
Lipsa de stavilă cu care cabinetul Cîțu tratează molima, cu explicația oficială că pierderile economice sunt prea mari, și absența absența soluțiilor reale în fața coșmarilor din zeci de mii de familii care au primit facturi imposibil de achitat, nu par să indice un comportament de prezidențiabil.
Florin Cîțu la Consiliul Național din iunie 2021, uvertura care a deschis drumul spre congresul PNL care are loc în acest week-end, 25-26 septembrie, la București.
„Nici nu este!” ca să parafrazez un foarte iubit personaj din „Țara de dincolo de oglindă”. Și nici măcar nu amintim aici epopeea americană a dl. Cîțu.
Remarc însă o veste relevantă dinspre USR PLUS. Dacian Cioloș a câștigat în fața lui Dan Barna din primul tur în alegerile interne.
Adaug că președintele Iohannis este rugat pe diverse canale să trateze cu seriozitate situația țării.
Și aduc aminte că săptămâna trecută PNL a făcut un apel la USR PLUS să se întoarcă la guvernare, iar dl. Cioloș însuși a răspuns: da, sigur, dar sub un alt premier.
Congres plăcut tuturor!
Post Scriptum:
- Premierul Johnson și-a rugat concetățenii să nu năvălească la benzinării; raționalizarea anunțată de BP este cauzată de lipsa șoferilor de pe cisterne, nu de lipsa combustibilului. La nevoie, aprovizionarea va fi făcută cu tancurile.
- Și dacă tot stați în week-end să vedeți cine este noul conducător, dați o raită pe New York Times pentru câteva ponturi de salvat căsnicii.
Toate cele bune,
Elena