Bună dimineața, dragi prieteni,
Audierile în comisiile de specialitate ale Senatului american continuă; noul secretar de stat al Statelor Unite va fi Marco Rubio, un politician cu o expertiză diplomatică asupra căreia nu planează dubii, spun observatorii.
Iată principalele știri ale dimineții:
- Viitorul secretar de stat american Marco Rubio dă de înțeles că Ucraina trebuie să facă concesii teritoriale pentru încheierea războiului.
- Premierul Marii Britanii, Keir Starmer, a ajuns la Kiev pentru semnarea unui tratat strategic cu Ucraina pe 100 de ani.
- Israel și Hamas au ajuns la un acord de încetare a focului ce urmează să intre în vigoare duminică. Negocierile au fost agreate de președinții Biden și Trump deopotrivă.
Viitorul secretar de stat american Marco Rubio și marile direcții ale politicii externe SUA
Potrivit sintezei oferite de Washington Post, după audierea din Senat, viitorul șef al diplomației de la Washington a declarat că administrația Trump va rămâne alături de Israel și Taiwan, ca întotdeauna, va urma o strategie mai agresivă contra Chinei și va avea o abordare „mai realistă” în privința Ucrainei, a diferitelor tipuri de ajutoare umanitare și în legătură cu alte crize globale, dacă acestea nu privesc direct interesele americane.
Mai detaliat, Europa Liberă conchide că mesajul lui Marco Rubio pentru Ucraina este că trebuie să facă concesii teritoriale pentru încheierea războiului. „Nu e realist, spune Marco Rubio, să credem că forțele ruse pot fi împinse înapoi, dincolo de liniile de la care au pornit de la începutul războiului.”
Problema este, remarcă Europa Liberă de la Washington, că în acest moment 20% din teritoriul ucrainian se află sub ocupație rusească. Inclusiv Crimeea, capturată în 2014. Marco Rubio a refuzat să facă deocamdată precizări cu privire la ce teritorii ar putea rămâne sub controlul Moscovei.
Pe de altă parte, responsabilul pentru politică externă a Uniunii Europene, Kaja Kallas, atrage atenția că trebuie exercitate presiuni asupra Kremlinului pentru încheierea războiului, dar cu sprijinirea Ucrainei astfel încât la negocierile de pace să aibă o poziție cât mai bună în teren.
Date fiind declarațiile președintelui Trump, probabil că pacea se apropie cu pași mari, chiar dacă nu va fi posibilă în 24 de ore și, probabil, nici până în primăvară, așa cum a afirmat.
Din atât de multe motive, încheierea războiului va însemna un moment de ușurare pentru ucrainieni. Autoritățile de la Kiev au fost nevoite să reducă vârsta de încorporare de la 25 la 18 ani.
Colegii noștri ucrainieni și cei de la televiziunea online în limba rusă, Current Time, au conturat impactul. „Carne de tun” și „copii trimiși la măcel” sunt replicile amare ale mamelor...
Tratat pe 100 de ani între Marea Britanie și Ucraina
Premierul britanic Sir Keir Starmer va semna azi la Kiev, alături de președintele Volodimir Zelenski, un tratat strategic cu Ucraina cu o durată de 100 de ani.
Uniunea Europeană și Marea Britanie iau în considerare strategii noi pentru securitatea continentului având în vedere viziunea cu accente izolaționiste a noii administrații de la Casa Albă, și gesturile încurajatoare pe care Donald Trump le transmite liderilor radicali din Europa.
Politico face o trecere în revistă a invitaților la ceremonia de învestitură care va avea loc luni, 20 ianuarie, în fața Capitoliului. Oferă și câteva sfaturi de la un foarte avizat expert britanic.
Pe lista de invitați se regăsesc premierul de dreapta al Italiei, Giorgia Meloni și artizanul Brexit, Nigel Farage, dar nu și președintele Uniunii Europene, Ursula von der Leyen.
A fost invitat inclusiv liderul regimului comunist de la Beijing, Xi Jinping, dar nici ambasada Chinei la Washington, nici autoritățile chineze nu au confirmat.
Politicianul pro-rus Călin Georgescu susține că a fost invitat, de asemenea, dar spusele sale nu au putut fi confirmate deocamdată.
În plus, interferențele agresive unor magnați din industia high-tech, precum Elon Musk, în politica europeană, nu sunt de natură să calmeze spiritele. Dimpotrivă.
În discursul său de final de mandat, citat pe larg în presa internațională, președintele Joe Biden a ținut să avertizeze națiunea americană asupra ascensiunii unei oligarhii periculoase care nu dă socoteală nimănui, cum este firesc dpvd democratic.
Revenind la interesele directe ale Europei și Marii Britanii de la proteja Ucraina, e de amintit tratatul de la Budapesta din 1994, document ce privea împărțirea arsenalului nuclear al fostei URSS.
Kievul a fost convins atunci să cedeze totul Moscovei primind în schimb garanții că Statele Unite și Marea Britanie îi vor proteja independența și integritatea teritoriului, amintea Europa Liberă la începutul războiului, în martie 2022.
Pe de altă parte, semnale din ce în ce mai apăsate transmise de la Moscova, vorbesc despre „abordări mai echilibrate” ale României, Ungariei și Slovaciei față de Moscova, iar diferite surse apropiate Kremlinului pun în discuție scutul antirachetă sau prezența trupelor NATO în România.
În acest context pare că se înscriu și afirmațiile politicianului pro-rus, candidat declarat independent la alegerile din noiembrie (ulterior anulate), Călin Georgescu, în interviuri acordate unor bloggeri americani.
„Vă rog să îl avertizați pe președintele Trump că, pentru mandatul său, există riscul ca România să fie folosită drept o poartă către război”, a spus el.
Acesta susține că Occidentul intenționează să pornească al Treilea Război Mondial din România, folosind inclusiv baza militară de la M. Kogălniceanu/ jud. Constanța.
Europa Liberă a cerut puncte de vedere de la toate instituțiile în măsură să reacționeze în fața unei declarații atât de grave. Dar se pare că tăcerea este cuvântul de ordine de la București.
Între timp, procurorii i-au audiat în Dosarul Mineriadei din iunie 1990, adică de acum 35 de ani, pe primul-ministru, Petre Roman și pe președintele de atunci, Ion Iliescu. Ei sunt inculpați în acest dosar, după cum relatează Europa Liberă.
Acord Israel-Hamas de încetare a focului în Gaza
Presa internațională relatează pe larg ce presupune încetarea focului, de la BBC, Le Monde și mulți alții.
Pe scurt, începe duminică, 19 ianuarie, iar în cele 52 de zile de liniște, urmează să fie eliberați treptat 94 de ostatici rămași în captivitate în cele 15 luni de război.
În atacurile de la 7 octombrie au murit 1.200 de persoane, iar loviturile Israelului și replicile au dus la moartea a circa 50.000 de persoane, cei mai mulți civili din Gaza. 2,3 milioane de persoane și-au părăsit locuințele și au devenit refugiați.
Presa americană, NYT, de pildă, laudă prestația administrației Biden și a colaborării cu echipa noului președinte, Donald Trump.
Politico relatează însă că liderii europeni au cerut Israelului și Hamas să înceteze imediat ostilitățile, dat fiind că noi lovituri au dus la moartea în ultimele ore a încă 20 de persoane.
Alte subiecte:
- Omul de afaceri, Puiu Popoviciu, a fost achitat definitiv la recursul contra sentinței de șapte ani de închisoare în dosarul Băneasa privind un teren evaluat la 700 milioane de euro, scrie G4Media.
- Reîncepe procesul magnatului media, Adrian Sârbu, în dosarul Mediafax; procurorii vorbesc de un prejudiciu de 16 milioane de euro, relatează Libertatea.
- Ce poți face dacă la îmbarcare, pe aeroport, ți se spune că avionul a fost „overbooked” și ești nevoit să aștepți altul? Compensațiile pot fi atractive, remarcă NYT.
Nu uitați că ne puteți scrie la treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Vă puteți abona la newsletter AICI, iar pe Google News ne găsiți AICI.
Toate cele bune, ne revedem mâine,
Elena