Bună dimineața, dragi prieteni,
Știați că România își dorește proprii sateliți? La propriu? Cum și de ce a aflat colega mea, Anca Grădinaru, de la șeful NASA, Bill Nelson, aflat recent în România.
Dar iată, mai întâi, principalele știri ale dimineții:
- Îngrijorare cu privire la decizia Moscovei și a Coreei de Nord de a trimite mii de soldați nord-coreeni pe frontul din Ucraina.
- Tensiunea electorală sporește în Statele Unite, 52 de milioane de alegători și-au exprimat deja votul.
- Candidatul PSD la Președinție spune că nu va face alianță cu AUR și că nu va numi un social-democrat premier.
10 sau 12 sau mai multe mii de nord-coreeeni contra Ucrainei
Ministrul Apărării din Statele Unite, Lloyd Austin, și omologul său, din Coreea de Sud, Kim Yong Hyun, s-au întâlnit la Pentagon pe fondul informațiilor îngrijorătoare că statul comunist urmează să trimită contra Ucrainei 10.000 de soldați. Potrivit Kievului, 12.000, scrie Europa Liberă.
Este vorba despre „o escaladare periculoasă și destabilizatoare” a conflictului, a avertizat înaltul oficial american.
În acest moment, soldații nord-coreeni ar fi fost trimiși pentru instrucție în Rusia, Moscova urmând să îi trimită în fâșia ocupată de ucrainieni în regiunea rusească Kursk.
„Dacă luptă alături de soldații ruși, sunt co-beligeranți și avem toate motivele să credem că vor fi uciși și răniți ca urmare a acestui lucru”, a spus Austin.
Mai direct, reprezentantul SUA la Consiliul de Securitate, Robert Wood, a avertizat abraziv că nord-coreenii „se vor întoarce în saci de plastic” în țara lor, punctează The Guardian.
La rândul său, președintele Zelenski cere Occidentului să dea un răspuns categoric escaladării conflictului, explică Politico.
Președintele Zelenski cere Occidentului un răspuns ferm în contextul în care Moscova vrea să trimită soldați nord-coreeni contra țării sale.
O mână de ajutor ar putea veni din Polonia. Un grup bipartizan din Congress îi cere președintelui Joe Biden să autorizeze Varșovia să-și folosească apărarea antiaeriană pentru a doborî rachete rusești deasupra Ucrainei, scrie Europa Liberă.
În schimb, după felicitările ofensatoare adresate adresate de Viktor Orban guvernului pro-rus din Georgia, acuzat că a falsificat alegerile, oficialii de la Budapesta sfidează din nou blocul occidental.
Premierul Viktor Orban, actualmente deținător al președinției rotative a Uniunii Europene, acționează deseori în sens contrar politicii externe a UE de susținere a Ucrainei. Are o bună relație cu Donald Trump.
Reprezentanții NATO din țara vecină, adunați ca să discute exact politica ambiguă a Ungariei, au fost total ignorați de gazdele de la Budapesta, spre indignarea ambasadorului american, David Pressman.
Aceasta în timp ce ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, se va afla azi în Belarus, alături de omologul rus Serghei Lavrov, relatează Hotnews.
Iar lista verigilor slabe din Europa continuă cu premierul slovac, Robert Fico, care a acordat un lung interviu unei jurnaliste de la Moscova, supra-numită „păpușa de fier de la Putin TV”, potrivit Politico.
Tensiune crescând înaintea alegerilor din Statele Unite
Confruntată un scor extrem de strâns, candidata democrată Kamala Harris se străduiește să contrabalanseze nu numai propriile stângăcii, ci și pe cele ale actualului președinte, Joe Biden.
După gafa în care acesta a spus că votanții sunt Donald Trump sunt „gunoi”, acesta a apărut la mitingul din Wisconsin, un stat cheie, îmbrăcat în gunoier într-o mașină de colectat gunoiul, relatează și BBC, și The Guardian.
Într-un miting în același stat, Kamala Harris insistă că „noi vom câștiga alegerile”.
Cât de sigură e victoria sa nu e deloc clar. E sigur însă că 52 de milioane de americani și-au exprimat deja opțiunea, facilitate oferită prin așa-numitul early voting, informează Washington Post. Deocamdată cam jumătate din numărul care a procedat la fel înainte de ziua alegerilor în 2020 - 70% din toți alegătorii.
Washington Post atrage însă atenția că mulți suporteri ai lui Donald Trump se pregătesc să împiedice reprezentanții Ministerului Justiției să monitorizeze votarea.
New York Times publică a state of the art în materie de sociologie și... jurnalism. O analiză consistentă însoțită de grafice, explicații și personaje relevante care arată cât de mult s-a polarizat societatea americană. Republicanii tind să se mute în cartiere care votează cu republicani, iar democrații fac la fel.
Tot în NYT găsiți posibile răspunsuri legate de cum va influența lumea unul sau altul dintre cei doi candidați.
Dacă sunteți într-o pasă pesimist realistă și locuiți în Europa, vi se potrivește însă analiza din Politico. Autorul susține că indiferent cine va câștiga în America - Kamala Harris sau Donald Trump - Europa a pierdut deja.
President to-be Marcel Ciolacu nu va numi un premier de la PSD
În interviul electoral acordat lui Mihai Gâdea în seria spectaculoasă Antena 3 ce se desfășoară la Palatul Parlamentului, candidatul PSD pentru Cotroceni a spus două lucruri importante:
1. PSD nu va face coaliție de guvernare cu AUR, partid radical cu tendințe xenofobe și antisemite 2. Dacă va deveni președinte al țării, el, Marcel Ciolacu nu va nominalizat drept premier un politician din propriul partid.
Un calcul simplu, punând în ecuație ce știm până acum, inclusiv din interviurile cu prezidențiabili realizate de Europa Liberă, ar rezulta că noul premier ar trebui numit totuși de la PNL.
Iată: i) PSD nu face alianță cu AUR, deci exclus George Simion. ii) Liderul PNL Nicolae Ciucă a dat în scris că nu va mai face guvern cu PSD, deci pleacă iii) O coaliție PSD-USR pare exclusă, doamna Lasconi e mult prea categorică. iii) Guvernul nu poate fi decât o continuare a actualei Coaliții iiii) Cine se va afla în fruntea PNL, acela va fi prim-ministru.
Toate acestea dacă, desigur, domnul Marcel Ciolacu, va mai fi președinte al PSD până la alegeri după anunțul că nu le va da social-democraților Palatul Victoria după alegeri :-)
Lăsând gluma la o parte, mi-a atras atenția editorialul amar din PressOne legat de grandoarea acestor interviuri prezidențiale, marcate de „provincialism faraonic”. Din start, trebuie să remarcăm că e bine în primul rând că ele există. Aflăm lucruri: vezi disputa Geoană-Lasconi și cazul Tal Halal privind fabricile de boți.
Cât despre amploarea și grandoare, Europa Liberă are de spus un singur lucru: prioritățile sunt în altă parte.
Una poate fi desprinsă din articolul Andreei Ofițeru în care vorbește de ambulanțe atât de vechi încât au un milion de kilometri la bord.
Alte subiecte:
- Inundațiile catastrofale din Spania, unde sunt dați dispăruți și 22 cetățeni români, arată că Europa nu e pregătită să facă față schimbărilor climatice, remarcă Politico.
- Informații publicate inițial de Wall Street Journal, citate de Digi24, sugerează că magnatul american Elon Musk s-ar afla în contact cu Vladimir Putin începând de la finele lui 2022.
- BBC anunță că gigantul chinez BYD a depășit Tesla la vânzarea de mașini electrice, cu încasări de peste 28 de miliarde de dolari.
Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Pe Google News, ne găsești AICI.
Toate cele bune, pe mâine,
Elena