Your browser doesn’t support HTML5
Momentul predării documentelor de aderare a Finlandei la NATI
La mai puțin de un an de la solicitarea sa, Finlanda devine al 31-lea stat membru al NATO și dublează granița alianței nord-atlantice cu Rusia, remarcă BBC.
Cererea sa a fost făcută pe fondul pericolului reprezentat de invazia rusească în Ucraina, care a început pe 24 februarie 2022.
Rareori Finlanda a fost atât de prezentă în știri ca în ultimele zile. Mai întâi cu alegerile parlamentare de pe 2 aprilie, în care cele trei mari partide, de centru-dreapta, social-democrații și populiștii au ajuns la un procent distanță. Două zile mai târziu, Finlanda devine oficial membră NATO.
Aderarea Finlandei reprezintă un regres pentru președintele rus Vladimir Putin, care s-a plâns în mod repetat de extinderea NATO înainte să invadeze Ucraina, pe 24 februarie anul trecut.
„A crezut că va obține finlandizarea [neutralitatea - n.r.] NATO. În schimb, a obținut NATO-izarea Finlandei”, a spus liderul de la Casa Albă.
Lungimea graniței Rusiei cu statele membre NATO se dublează odată cu aderarea Finlandei la alianța nord-atlantică. Finlanda împarte la est o frontieră de 1.340 km cu Rusia și a cerut să se alăture NATO odată cu Suedia imediat după ce Rusia a invadat Ucraina.
Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg (centru), ministrul finlandez de externe Pekka Haavisto (stânga) și secretarul de stat american Antony Blinken (dreapta) își strâng mâna la ceremonia de aderare a Finlandei la NATO, la sediul Alianței din Bruxelles - Belgia, 4 aprilie 2023.
Protecția oferită de articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord, parafat în aprilie 1949, a făcut cele două țări să renunțe la o politică îndelungată de nealiniere.
Orice astfel de atac armat şi toate măsurile adoptate ca urmare a acestuia vor fi imediat aduse la cunoştinţă Consiliului de Securitate. Aceste măsuri vor înceta după adoptarea de către Consiliul de Securitate a măsurilor necesare pentru restabilirea şi menţinerea păcii şi securităţii internaţionale.”
Ceea ce înseamnă că, în cazul în care Finlanda va fi invadată sau atacată, toți membrii NATO - inclusiv SUA - îi vor veni în ajutor.
Invazia Ucrainei a dus la o creștere a opțiunilor publice finlandeze pentru aderarea la NATO, cu 80% din opțiuni în favoarea sa.
„Acest lucru va face Finlanda mai sigură și NATO mai puternică”, le-a declarat marți reporterilor secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
„Președintele Putin a avut ca obiectiv declarat al invaziei mai puțin NATO de-a lungul granițelor sale și să nu mai fie niciun membru în Europa, și a obținut exact opusul”, a spus șeful Alianței.
Cât privește rezultatul alegerilor din Finlanda, două aspecte trebuie remarcate: populiștii din Partidul Finlandezilor (cunoscut oficial sub numele de „Adevărații finlandezi") au obținut cel mai scor din istoria lor. Ceea ce arată că populismul de dreapta este încă o forță de luat în seamă în Europa și că migrația, pe seama căreia și-au făcut campanie, reprezintă o carte câștigătoare.
La fel ca în Franța lui Le Pen și a Italiei lui Meloni, finlandezii o au acum pe Riika Purra, care și-a mai atenuat din critici la adresa UE și a monedei euro și este fără niciun dubiu în favoarea aderării finlandeze la NATO.
Social-democrații actualului premier Sanna Marin s-au clasat abia pe locul trei, ceea ce va duce, inevitabil, și la debarcarea sa din fruntea guvernului. Dacă, însă, primul clasat, Partidul Coaliției Naționale, de centru dreapta, va încerca să facă o mare coaliție cu social-democrații Sannei, este foarte posibil ca viitorul premier, cel mai posibil Petteri Orpo să-i încredințeze portofoliul de la externe.
Indiferent care va fi coaliția care va guverna la Helsinki, voința de a face parte din NATO va rămâne neschimbată, iar remarcile președintelui american, Joe Biden, sunt mai actuale ca oricând cu privire la calculul greșit al președintelui rus Vladimir Putin privind extinderea alianței la granițele sale, remarcă Rikard Jozwiak, corespondentul Europei Libere la Bruxelles pe blogul său.
Cât privește aderarea Suediei, aceasta a fost întârziată de Turcia, care a cerut ca Stockholmul să predea mai multe persoane pe care Ankara le consideră „teroriști”, dar și de Ungaria, nemulțumită de criticile suedezilor privind statul de drept.
Cererea Suediei a rămas deocamdată blocată, președintele turc Recep Tayyip Erdogan acuzând Stockholmul că-i susține pe militanții kurzi și le-a permis să manifeste în stradă. Ungaria nu a aprobat încă aderarea Suediei.
Și Turcia și Ungaria vor renunța, mai devreme sau mai târziu, la opoziția lor, dar nu înainte de alegerile prezidențiale și parlamentare din Turcia, care au loc la jumătatea lunii mai, cel mai probabil la următorul summit NATO de la Vilnius/Lituania, din 11-12 iulie.
Stoltenberg a spus că NATO se va asigura că Suedia va deveni următorul stat membru care se va alătura alianței militare.
„Finlanda va primi o garanție de securitate de fier. Articolul 5 – clauza noastră de apărare colectivă „Unul pentru toți și toți pentru unul” – se va aplica de astăzi pentru Finlanda”, le-a spus Stoltenberg reporterilor marți.
Între timp, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a avertizat că Rusia va „vedea îndeaproape” ceea ce se întâmplă în Finlanda, descriind extinderea NATO ca o „încălcare a securității noastre și a intereselor noastre naționale”.
El a susținut că nu se poate face o comparație cu Ucraina, pentru că Finlanda nu a fost niciodată anti-Rusia.
El a numit demersul Helsinki de a adera la bloc o „încălcare” a securității Rusiei, că structura NATO este ostilă Rusiei și că Rusia va fi forțată să ia „contramăsuri” pentru a-și asigura securitatea.