Analiză | Rusia izolată: NATO trimite trupe pe flancul estic, UE va importa gaz din SUA

Rând pe rând, NATO și Uniunea Europeană au anunțat noi măsuri ce pun capăt ordinii globale liberale ce a luat naștere după prăbușirea Cortinei de Fier.

Într-o reuniune a liderilor NATO la Bruxelles, joi, Secretarul General al alianței, Jens Stoltenberg, a anunțat că va mobiliza 40.000 de soldați NATO pe flancul estic și va forma patru grupuri noi de luptă în România, Bulgaria, Slovacia și Ungaria.

Motivul este unul evident: intensificarea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și natura conflictului de la granițele alianței Nord-Atlantice. Secretarul General al NATO a declarat, în timpul conferinței de presă, că Rusia pregătește o operațiune sub steag fals de folosire a armelor chimice în Ucraina.

În ultimele săptămâni, Kremlinul a acuzat în mod fals Ucraina și aliații săi că vor folosi arme chimice împotriva trupelor rusești aflate pe teritoriu ucrainean, justificând astfel o acțiune militară similară din partea acestora.

Potrivit lui Stoltenberg, orice utilizare a armelor chimice va „schimba total natura conflictului”, întrucât ar fi „o încălcare flagrantă a dreptului internațional și ar fi extrem de periculoasă”.

Trimiterea de trupe simbolice din trecut vs. descurajarea reală a Rusiei

Gustav Gressel, senior fellow la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), afirmă că mobilizarea unui număr atât de mare de trupe marchează tranziția de la așa-numitele „trimiteri simbolice” de trupe în țările din Europa de Est la crearea unei politici reale de descurajare militară a Rusiei.

Gustav Gressel, Senior Fellow la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR).

„Trimiterile simbolice complică, din punct de vedere politic, lucrurile dacă Rusia decide să atace (NATO, n.r.) și nu pot împiedica un atac rusesc. În momentul de față, ne îndreptăm spre o poziție de descurajare în ceea ce privește desfășurarea de trupe pe teren”, a comentat Gressel pentru Europa Liberă.

Potrivit expertului, absența de până acum a trupelor NATO de pe flancul estic al alianței le-ar fi permis rușilor să acționeze scurt și decisiv împotriva unor ținte militare definite de aceștia.

„De exemplu, Rusia ar putea lovi un depozit de armament din Polonia, suspectat că ar fi folosit pentru aprovizionarea militară (a Ucrainei, n.r.) sau ar putea ocupa un punct de frontieră sau o parte restrânsă din teritoriul unei țări, impunând anumite condiții pentru retragerea trupelor de acolo”, a continuat acesta.

Întrebat dacă o asemenea măsură nu ar duce la un război direct cu NATO, Gustav Gressel a transmis că Rusia nu ia în serios articolul 5 al NATO decât dacă există suficiente trupe la sol să prevină o asemenea intervenție militară. Articolul 5 presupune că un atac împotriva unui membru al alianței NATO este un atac asupra întregii alianțe transatlantice.

Nava Saratov a Rusiei a fost distrusă în portul Berdeansk

Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a transmis vineri că NATO va reacționa dacă Rusia va folosi arme chimice împotriva Ucrainei. Avertizarea liderului de la Washington vine în contextul vizitei acestuia în Europa, unde s-a întâlnit cu alți lideri NATO și ai Uniunii Europene pentru a discuta despre situația din Ucraina.

Biden a specificat că răspunsul va fi pe măsura acțiunilor luate de Rusia. Gressel a adăugat că un astfel de scenariu ar putea include represalii în afara Ucrainei.

„Ar putea lua măsuri împotriva unor active rusești din Orientul Mijlociu, Africa de Nord sau cea Subsahariană. Acest lucru le-ar aduce daune considerabile și ar putea fi ușor negat de către Occident – practic bombardezi locuri și nu comentezi nimic despre asta. Occidentul se poate folosi și de atacuri cibernetice, ce nu sunt văzute ca un act de război, iar acestea ar putea afecta economia Rusiei și aparatul militar al acesteia. Așadar, există mijloace pentru a intra în război de partea Ucrainei”, a explicat Gressel.

Europa alege să importe gaze din SUA

Într-o notă similară din punct de vedere strategic, Comisia Europeană a anunțat un acord cu SUA ce prevede ca Statele Unite să furnizeze Uniunii Europene cel puțin 15 miliarde de metri cubi de gaz natural lichefiat în anul 2022. Noua înțelegere oferă o alternativă majoră la dependența față de gazul rusesc și este condiționată de dezvoltarea treptată a surselor de energie regenerabilă.

„Astăzi, președintele Joe Biden și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au anunțat formarea unui grup operativ comun pentru a reduce dependența Europei de combustibilii fosili ruși și pentru a consolida securitatea energetică europeană, în timp ce președintele Putin își continuă războiul voluntar împotriva Ucrainei”, se arată într-un comunicat dat de Casa Albă pe 25 martie.

Simone Tagliapietra, senior fellow la Institutul Bruegel, a afirmat că în aceste condiții, principala provocare a Europei este asigurarea stocului pentru iarna următoare.

„Acest pas necesită ca în primăvara și vara asta Uniunea Europeană să importe cote record de gaz natural lichefiat. Statele Unite au un rol important de jucat în a sprijini Europa în aceste efort istoric, fiind cel mai mare exportator de gaz natural lichefiat din lume începând cu acest an. Acordul UE-SUA este, astfel, un pas important pentru a asigura un volum suplimentar de gaz natural lichefiat pentru Europa și contribuie la reproiectarea necesară a hărții energetice a Europei”, spune aceasta.

Președintele Volodimir Zelenski, apel la proteste în toată lumea în sprijinul Ucrainei

Rusia este una din principalele surse de energie ale Europei, iar războiul cu Ucraina a dus la creșterea prețurilor la un nivel record. Gustav Gressel spune că măsura este binevenită, însă aceasta ar fi trebuit luată din timp.

„Dacă funcționează cum trebuie, le-ar putea oferi europenilor o pârghie mai bună asupra Rusiei pentru a putea reduce importurile de gaze rusești și, prin urmare, să epuizeze bugetul de război al Rusiei. Vedem deja că Moscova are probleme cu plata salariilor soldaților și contractorilor militari”, a adăugat expertul pe partea de politici europene.