Necunoscutele din „Bătălia de la Planșeul Unirii” și marea certitudine: miza de aproape 100 de milioane de euro

O singură plângere penală a fost înregistrată de Poliția Capitalei după scandalul din București de luni, 14 octombrie 2024, în legătură cu planșeul de la Piața Unirii.

Un bărbat de 48 de ani, polițist local, a făcut o sesizare penală împotriva unui șofer de buldoexcavator de 41 de ani. Acesta din urmă este suspectat de lovire și alte violențe.

În timp ce încerca să pună la pământ gardurile care împrejmuiau o lucrare din parcul din Piața Unirii, bărbatul de 41 de ani i-ar fi accidentat pe cel de 48 și pe unul dintre colegii săi, un bărbat de 36 de ani. Acesta din urmă n-a dorit să depună plângere.

„Până în acest moment, la nivelul Poliției Capitalei nu au fost înregistrate alte sesizări (...) nici de persoane fizice, nici de persoane juridice”, a comunicat, marți, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București.

Cei doi răniți făceau parte din grupul de polițiști locali de la sectorul 4 care încerca să protejeze perimetrul planșeului din Piața Unirii, care fusese instalat peste noapte.

De cealaltă parte, muncitori sprijiniți de polițiști locali de la Primăria Generală încercau să dea jos împrejmuirea pentru a bloca săpăturile.

Era pentru prima dată, în 35 de ani, când forțe de ordine se aflau față în față, pe poziții divergente. Precedenta dată fusese în decembrie 1989.

Premisele

„Am început să punem în siguranță centrul Bucureștiului”, anunța triumfalist Daniel Băluță, primarul Sectorului 4, în conferința de presă organizată luni dimineață.

Din primele minute ale zilei de 14 octombrie, o armată de subordonați împrejmuise o parte din Parcul Unirii din București, cu un gard lung de câteva sute de metri.

Când soarele abia se vedea, zeci de angajați și utilaje excavau deja, în căutarea planșeului ce trebuia refăcut.

Un buldoexacavator vs angajați din sectorul 4.

La doar o oră după anunțul lui Băluță, Nicușor Dan, primarul Capitalei, era prezent la fața locului.

„Niște cetățeni au pus niște garduri pe un teren care nu le aparține și noi o să le luăm, pentru că e administrarea noastră”, a spus primarul general și s-a repezit să demonteze împrejmuirea.

Împiedicat de polițiștii locali de la Sectorul 4, care au reclamat la 112 că are loc o „distrugere”, Nicușor Dan a cerut implicarea poliției naționale. Nu a obținut-o. A revenit în noapte cu un ordin de demolare și, în cele din urmă, șantierul a fost oprit. „Până va avea toate avizele”, a spus el.

Acțiunile au pus, spre final, față în față polițiștii locali de la Sectorul 4 cu cei de la Poliția Locală a Capitalei. Încăierarea dintre forțele de ordine a fost evitată la limită.

Miza disputei: începerea unor lucrări de aproape 100 de milioane de euro (461 milioane de lei) la planșeul de peste râul Dâmbovița de către asocierea de firme Erbașu – Bog Art și Concrete & Design Solution.

1. O urgență discutabilă

Primul semn de întrebare cu privire la aceste incidente este cel al urgenței cu care ar trebui făcută intervenția.

Construit în 1936, Planșeul Unirii este o structură hidrotehnică, practic o casetă de beton lată de 32 de metri și lungă de 360 de metri, prin care curge, subteran, râul Dâmbovița. În total: 11.520 de metri pătrați.

În 2022, Consiliul General decidea să transfere reabilitarea planșeului Unirii către Primăria Sectorului 4. Într-o expertiză tehnică din 2017, era încadrat în stare tehnică IV (nesatisfăcător) din cinci catalogări posibile. Expertiza era realizată la solicitarea Administrației Străzilor București, din subordinea Primăriei Capitalei.

„De ce în 2022 Planșeul Unirii era o urgență și astăzi pentru dânsul (Nicușor Dan, n.red.) nu mai este?”, întreba Băluță, în conferința de presă de luni dimineață (14 octombrie).

„Una este ca, într-o expunere de motive (pentru Hotărârea Consiliului General al PMG, n.r.), primarul Sectorului 4 să spună «eu cred că e un pericol», (...) alta este ca un specialist să vină și să spună chiar există pericol public, trebuie intervenit pe loc”, a răspuns Nicușor Dan, o oră mai târziu.

Primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan, la șantierul declarat ilegal la Planșeul Unirii din centrul capitalei.

Drept argument, primarul general arată că au trecut doi ani de atunci, iar Băluță, dacă susținea că e un pericol iminent, putea cere autorizație în regim de urgență, lucru pe care nu l-a făcut.

În sprijinul ideii de urgență, primarul de sector a adus un nou studiu tehnic, realizat în septembrie 2024.

„Cedarea completă a acestor fundații va antrena colapsul structurii în zona respectivă. Plăcile de beton din grinzile principale pot conduce la accidente cu consecințe deosebit de grave”, a argumentat Băluță.

În raportul consultat de Europa Liberă, expertul tehnic Mihai Predescu arată însă că „unele zone din planșeu se constituie în pericol public”.

„Deși nu se poate afirma că întreg planșeul Unirii se poate constitui într-o zonă cu potențial de pericol public, anumite zone se pot încadra în această categorie”, susținea același expert tehnic.

Întrebat de Europa Liberă dacă poate spune, măcar aproximativ, cât reprezintă „unele zone” din întregul planșeu, primarul Daniel Băluță a răspuns negativ.

„Este puțin relevant dacă 30%, 50% sau 80% din suprafață este deteriorat mai mult, iar restul mai puțin. Intervenția trebuie făcută pe toată suprafața din cauza faptului că nu pot fi realizate sprijiniri doar pe anumite zone”, argumentează primarul sectorului 4.

Întrebat de Europa Liberă dacă există sau nu un pericol public iminent în zona respectivă, primarul general al Capitalei a răspuns negativ.

„Chestiunea asta de pericol public trebuie să o spună un expert și nu există un expert care să spună că-i pericol public”, a transmis Nicușor Dan.

2. Drepturi de proprietate contestate

Lucrările au fost demarate în primele secunde din 14 octombrie pe fondul unui artificiu: edilul Sectorului 4 susține, pe baza a cinci cărți funciare, că zona tranzitată de planșeu este în proprietatea Apelor Române și că în baza acestui drept (subteran) de proprietate trebuia luată autorizația de construire.

Țară în service | Piața Unirii: o istorie 90 de ani și de ce riscă să se transforme într-o groapă

„Ceea ce veți vedea în continuare este dovada unui fals grosolan pe care primarul Municipiului București și Departamentul de urbanism l-au făcut: un certificat de urbanism în care este trecut ca proprietar al acestei zone Primăria Municipiului București, în timp ce în extrasul de carte funciară, după cum ați văzut, este un cu totul și cu totul alt proprietar”, a spus Băluță în conferința de presă de luni.

Întrebat de Europa Liberă dacă a făcut o sesizare penală, din moment ce a identificat un „fals grosolan”, el a răspuns că nu.

„Nu este rolul meu de a face sesizare penală. Rolul meu este să pun siguranță centrul Bucureștiului, nu să generez procese. Vă invit, în calitate de jurnalist, să faceți această sesizare penală”, ne-a transmis primarul sectorului 4.

Nicușor Dan explică situația dreptului de proprietate printr-o analogie: parcarea subterană de la Universitate are un proprietar, în vreme ce partea de suprafață are altul.

La fel și în zona Unirii.

Utilaje în plină acțiune în timp ce Nicușor Dan cerea retragerea lor de pe șantierul declarat ilegal, la Planșeul Unirii, 14 octombrie.

„Apele Române au cursul Dâmboviței, inclusiv în subteran. Dar toți copacii ăștia, asfaltul pe care stăm sunt amenajările noastre pentru că noi suntem administratori”, susține Nicușor Dan.

Dreptul rezultă dintr-o hotărâre de Consiliu General prin care s-a făcut inventarul domeniului public al Municipiului București.

Conform unui răspuns trimis la solicitarea Europei Libere, Apele Române administrează terenul de sub apă (albia minoră) și sunt proprietare pe construcțiile hidrotehnice din subteran, pe o suprafață de 13.362 mp. Doar 1.447 mp sunt pe raza sectorului 4, restul suprafeței este în sectorul 3.

3. Avizele și autorizațiile

Un mare semn de întrebare este generat de autorizația de construire pe baza căreia au demarat lucrările: documentul este emis de Primăria Sectorului 3, unde primarul este coleg de partid (Partidul Social Democrat - PSD) cu Băluță, și nu de către Primăria Capitalei.

„Inclusiv în certificatul de urbanism emis de Primăria Municipiului București stau scrise următoarele lucruri: terenul este preponderent în Sectorul 3 și nesemnificativ în sectorul 4”, a explicat Băluță.

„Nu poate să dea primarul de sector o autorizație pe un element de infrastructură care aparține Primăriei Capitalei, așa spune legea. Nu poate, de asemenea, să dea o autorizație atunci când e o lucrare pe două sectoare”, i-a răspuns primarul Capitalei, Nicușor Dan.

„Nu poate, în primul și în primul rând, să dea o autorizație cuiva care nu are drept de proprietate pe un teren, așa cum aș veni eu la dumneavoastră în curte și cu o autorizație în mână să-mi construiesc o gheretă”, a spus plastic Nicușor Dan.

Conform acestuia, lucrarea ar avea nevoie de un acord de la Administrația Străzilor și aproximativ 20 de avize de la Apele Române, Metrorex, Ministerul Culturii și alte instituții.

Întrebat de Europa Liberă dacă are aceste avize, Băluță a răspuns afirmativ, arătând spre un cărucior de supermarket plin cu dosare.

„În acest coș sunt toate avizele despre care dumneavoastră vorbiți, cu excepția celor [pe] care le-a cerut Nicușor Dan, falsificând, recurgând la această modalitate incalificabilă de a emite un certificat de urbanism fals. În baza prezumptivului drept la proprietate, dânsul a solicitat niște avize care nu ar fi trebuit cerute”, a transmis Băluță.

Exemplele de avize considerate de el abuzive și pe care nu le avea erau de la Administrația Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB) sau Direcția de mediu din Primăria Generală a Municipiului București.

„Noi am cerut în certificatul de urbanism 20 de avize. Domnul primar de sector vorbește de trei care, într-adevăr, nu există. În momentul când va veni cu toate celelalte 17, o să i le dăm și pe acelea”, a spus Nicușor Dan.

De ce ține primarul general, Nicușor Dan, la toate aceste avize și nu este de acord cu realizarea lucrării în regim de urgență?

„Primăria Sectorului 4 a spus că e urgent să consolideze pasajul Unirii și l-a și consolidat cu autorizație în regim de urgență”, a reamintit Dan un alt episod edilitar din zonă.

„Tocmai pentru că a lucrat cu autorizație în regim de urgență, s-au întâmplat toate nenorocirile acolo. Inclusiv persoana care a murit, inclusiv mașinile de poliție locală care vedeți că stau zi și noapte, pe banii noștri, ca să compenseze faptul că s-a lucrat pe genunchi la pasaj”, a completat Nicușor Dan.

Pe 23 decembrie 2022, un autocar cu 47 de pasageri rupea limitatorul de înălțime și era grav avariat, înainte de intrarea în Pasajul Unirii. O persoană a decedat, iar 22 au fost rănite, cu ocazia acelui incident. Din cauza faptului că înălțimea pasajului nu mai permitea accesul vehiculelor mari, poliția sectorului 4 montase respectivele limitatoare.

Nicușor Dan a transmis că așteaptă ca Primăria Sectorului 4 să vină cu toate avizele, după care le va elibera autorizația și le va ceda amplasamentul, pe baza unui protocol.

Până atunci, toate cheltuielile legate de readucerea la starea inițială a zonei verzi vor fi suportate de Primăria Sector 4.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.