Cea mai recentă rundă de negocieri dintre cele două părți a avut loc până sâmbătă seară târziu, după luni de presiuni pentru a se ajunge la o înțelegere.
Prim-ministrul kosovar Albin Kurti și președintele sârb Aleksandar Vucic au purtat negocieri timp de aproape 12 ore în timpul unui summit desfășurat la Ohrid, în Macedonia de Nord, în cadrul căruia au discutat un plan cu 11 puncte, prezentat de UE luna trecută.
Însă, în cele din urmă, nu s-a ajuns la un acord final care să poată fi semnat de cei doi oficiali.
În urma discuțiilor, șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a transmis semnale contradictorii cu privire la negocieri, afirmând că s-a ajuns la un cadru de punere în aplicare a planului, dar că nu se poate ajunge la o normalizare a legăturilor, relatează AFP.
„Nu au fost capabile să găsească o soluție acceptabilă pentru ambele părți, atât de ambițioasă pe cât de mult prevedeam sau propuneam”, a declarat Borrell, chiar dacă a salutat obținerea unui acord care, în cele din urmă, nu a fost semnat.
Îți mai recomandăm Anchetă: Diplomați ruși, expulzați din UE pentru presupuse activități de spionaj, reacreditați în SerbiaSerbia refuză să recunoască declarația unilaterală de independență a Kosovo din 2008, iar între Belgrad și fosta sa provincie separatistă izbucnesc mereu conflicte.
În urma discuțiilor de sâmbătă, cei doi lideri au recunoscut că s-au făcut progrese, acuzându-se reciproc în legătură cu eșecul de a semna un acord scris.
Acordul Serbia-Kosovo
Documentul în 11 puncte susținut de UE a stabilit un cadru care prevede că niciuna dintre părți nu va recurge la violență pentru a rezolva o dispută și nici nu va încerca să o împiedice pe cealaltă parte să adere la Uniunea Europeană sau la alte organisme internaționale - o cerere cheie din partea Kosovo.
De asemenea, documentul ar avea ca rezultat o recunoaștere de facto între cele două părți, Kosovo și Serbia acceptând reciproc documentele de călătorie, diplomele, plăcuțele de înmatriculare și ștampilele vamale.
Kosovo speră că un acord i-ar permite intrarea în instituțiile internaționale, în special în Organizația Națiunilor Unite, un obiectiv mult dorit de guvernul de la Priștina.
Presiunea tot mai mare vine în contextul în care UE și SUA și-au rezervat o mare parte din forța diplomatică pentru a aborda conflictul din Ucraina, ceea ce a stimulat temerile că Rusia ar putea folosi această dispută ca o pârghie pentru a diviza și mai mult Europa.
Vineri, în capitala sârbă Belgrad, mii de oameni s-au adunat împotriva încheierii unui acord.
În Kosovo locuiesc aproximativ 120.000 de sârbi, dintre care mulți rămân loiali Belgradului - în special în zonele din nord, în apropierea graniței cu Serbia, unde au loc frecvente momente de agitație, proteste și violențe ocazionale.
Îți mai recomandăm Un deceniu de relații Serbia-Kosovo: Ce schimbă noul acord?