Bun găsit,
Iată principalele știri:
- Premierul israelian Beniamin Netanyahu a respins propunerea de armistițiu a liderilor Hamas.
- În Azerbaidjan, președintele Aliyev a câștigat al cincilea mandat la cârma țării.
- În România se conturează un proiect de lege pentru stagiul militar voluntar în Armata Română.
Propunerea de armistițiu a Hamas, respinsă de Netanyahu
Liderii Hamas au propus un armistițiu de 135 de zile care ar permite, în trei etape, schimbul de ostatici, reluarea ajutoarelor umanitare și retragerea israelienilor din Gaza. Mai multe despre propunerea apărută în presă miercuri, în Middle East Eye.
Premierul israelian Beniamin Netanyahu a respins propunerea Hamas și a jurat să continue războiul până va obține victoria absolută împotriva grupării, potrivit Reuters.
Însă, Netanyahu pare din ce în ce mai puțin popular în rândul israelienilor, care îl învinuiesc parțial pentru condițiile care au dus la violențele din ultimele patru luni, potrivit AP. Hamas acuză premierul israelian că vrea să provoace un conflict regional, transmite Al Jazeera.
Observatorii internaționali, inclusiv secretarul general al ONU, Antonio Guterres, avertizează că ar putea urma un atac masiv asupra orașului Rafah, oraș de la granița cu Egiptul.
Nivelul de distrugere a Fâșiei Gaza.
Operațiunea ar putea cauza sute sau mii de morți, conform The Guardian. Un astfel de atac ar putea împinge cei 1,9 milioane de refugiați strânși în zonă să intre în Egipt, ceea ce guvernul de la Cairo nu-și dorește.
În apropierea granițelor cu Gaza, zeci de tineri protestatari israelieni blochează intrarea camioanelor cu ajutoare umanitare, scrie Middle East Eye.
Potrivit raportorului special al ONU pentru dreptul la hrană, citat în The Guardian, foametea este iminentă și inevitabilă în Gaza, mai ales după ce mai multe țări și-au retras susținerea financiară pentru UNRWA.
Doisprezece angajați UNRWA au fost acuzați de autoritățile israeliene că au asistat Hamas în plănuirea atacului din 7 octombrie, însă aceștia nu au prezentat deocamdată dovezi, explică France24.
Senatul american a respins miercuri o propunere de buget care ar lega suportul financiar pentru Israel și Ucraina, de întărirea graniței cu Mexicul. Republicanii au respins un efort, în ceasul al doisprezecelea, al democraților de a aproba bugetul de 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina și alte 14 pentru Israel, scrie New York Times.
În Azerbaidjan, Aliyev câștigă al cincilea mandat
Președintele Ilham Aliyev se îndreaptă spre o a cincea victorie consecutivă, împreună cu vicepreședintele său: soția Mehriban Aliyeva.
În Azerbaidjan s-au organizat alegeri prezidențiale anticipate, la scurt timp după anexarea regiunii Nagorno-Karabah. Autoritățile nu au prezentat niciun motiv oficial pentru alegerile anticipate, punctează Voice of America.
Rezultatele preliminare arată că trei sferturi dintre alegători s-au prezentat la urne și că 92% dintre ei au votat pentru Aliyev, scrie OC Media. Aliyev a modificat Constituția țării în 2009, pentru a-și asigura un număr nelimitat de mandate, conform Al Jazeera.
„Cred că motivul pentru care alegerile au fost organizate acum este că vrea să continue fix în aceeași direcție”, spune pentru Europa Liberă Berit Lindeman, secretarul general al Comitetului Helsinki, despre Aliyev.
Președintele Ilham Aliyev și soția sa au insistat să voteze, simboloc, din capitala regiunii proaspăt cucerite, Nagorno-Karabah. Capitala Stepanakert, cunoscută acum sub numele Khakendi, este un oraș-fantomă după ce toți locuitorii s-au refugiat în Armenia.
Opoziția a boicotat alegerile, invocând represiunea și atmosfera de teamă creată de regimul Aliyev, conform OC Media. Amnesty International a atras atenția asupra acestor condiții ostile criticilor.
Potrivit puținilor observatori independenți, alegerile nu au fost nici libere, nici corecte. Alegerile din Azerbaidjan nu sunt considerate a fi credibile la nivel internațional încă din anii ‘90, punctează Politico.
Parlamentul European nu a trimis observatori. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (organizația pentru drepturile omului la nivel european, nu structura UE) nu a fost invitată să observe alegerile.
Rezoluția Adunării Parlamentare pe subiectul expulzării Azerbaidjanului spune că „există încă dubii cu privire la capacitatea Azerbaidjanului de a desfășura alegeri libere și corecte”. Azerbaidjanul s-a și retras din această structură, după votul Adunării Parlamentare și cu două săptămâni înaintea alegerilor, potrivit Eurasianet.
În ziua alegerilor, au fost documentate mai multe cazuri de fraudă electorală.
Libertatea de expresie a fost practic inexistentă, la fel și libertatea presei. Mai mulți jurnaliști și activiști azeri au fost arestați în lunile de dinaintea alegerilor.
Planuri pentru stagiul militar
Parlamentarii din Comisia de Apărare, în urma unei întâlniri cu ministrul Apărării și cu șeful Statului Major, au propus înființarea unui stagiu militar voluntar pentru tinerii între 18 și 35 de ani. HotNews prezintă detaliile proiectului pentru stagiul voluntar în armată.
Stagiul ar dura patru luni și ar fi remunerat, punctează Euronews. Ar fi vorba de o sumă între 2.800 și 3.200 de lei lunar, scrie Libertatea, urmat de un bonus de trei salarii medii brute la sfârșitul programului.
Discuția despre serviciul militar a început după declarațiile la Europa Liberă a șefului Statului Major, gen. Gheorghiță Vlad,care a spus că România trebuie să se pregătească de o posibilă extindere a războiului din Ucraina.
După declarațiile gen. Gheorghiță Vlad (dreapta) pentru Europa Liberă, ideea pregătirii Armatei române a prins avânt.
Ministrul Apărării a promis la Euronews că serviciul obligatoriu nu va reveni în timpul mandatului său. Președintele Klaus Iohannis nu ar susține un stagiu militar, transmite HotNews. Premierul Marcel Ciolacu este deranjat, mai degrabă, de contextul serviciului militar: cum că ar putea exista o confruntare cu Rusia. Declarațiile premierului, în Agerpres.
În PressOne, reacțiile tinerilor la proiectul de lege care ar introduce serviciul militar voluntar în România.
G4Media deschide discuția despre rolul și liderii SRI, într-o Românie din ce în ce mai militarizată.
Alte știri:
- Despre comasarea alegerilor, în Europa Liberă. După ce coaliția PSD-PNL a anunțat că dorește comasarea celor patru rânduri de alegeri în două zile, anume localele cu europarlamentarele și parlamentarele cu prezidențialele, HotNews anunță că negocierile continuă. Liderul PSD, premierul Marcel Ciolacu, spune că încă nu s-a luat nicio decizie politică și că se va discuta joi în coaliție despre comasarea alegerilor, potrivit News.ro. Alte nouă state UE comasează alegerile, argumentează premierul.
- BBC scrie despre un verdict important dintr-un proces în Statele Unite, prin care mama unui ucigaș în masă a fost condamnată la închisoare pentru că nu a făcut suficient să prevină atacul și că i-a făcut cadou arma cu care băiatul și-a ucis patru colegi de școală și a rănit alți șapte oameni.
- Compania aeriană națională a Finlandei, Finnair, va începe un experiment unic: își va cântări (voluntar) pasagerii înainte de decolare, ca să estimeze greutatea avioanelor. Mai multe în The Guardian.
Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Toate cele bune,
Sabina