Comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare este o decizie asupra căreia PSD și PNL au convenit deja. Formula avantajează ambele partide, dar principalii beneficiari ar fi liberalii.
Din informațiile Europei Libere s-ar putea comasa și primul tur al alegerilor prezidențiale cu parlamentarele, iar scrutinul ar avea loc în decembrie.
De altfel, președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat miercuri în favoarea comasării.
„Patru runde de alegeri este foarte mult. Care cu care se pot comasa, în mod legal, corect şi constituţional va elucida Guvernul şi coaliţia de guvernare”, a spus președintele, aflat la Strasbourg.
Cum văd românii comasarea
Un sondaj de opinie realizat de INSCOP arată că aproape jumătate dintre români (49,4%) cred că alegerile din 2024 ar trebui organizate separat, în timp ce 46,6% se pronunţă în favoarea comasării unora dintre scrutine.
Comasarea primului tur al prezidentialelor cu alegerile parlamentare are cei mai mulți sustinatori: 82,9%.
Cele mai aprinse negocieri se poartă în acest moment pentru candidatura la Primăria Municipiului București, funcție importantă și cu mare vizibilizate, care poate da trendul celorlalte scrutinuri.
O a doua discuție de maxim interes este despre candidaturile la primăriile deținute de Uniunea Salvați România (USR), un partid de opoziție pe care Partidul Național Liberal (PNL) și Partidul Social Democrat (PSD) vor să-l scoată din joc.
Aici intră în discuție orașe precum Timișoara, Alba Iulia, Brașov, Bacău ori Câmpulung, dar și localități mai mici, din mediul rural, unde USR și Partidul Mișcarea Populară (PMP) dețin primari și consilieri locali.
Sub presiunea timpului
Negocierile trebuie finalizate săptămâna aceasta, pentru că, altfel, cele două partide aflate la putere intră în criză de timp cu modificarea legislației.
Este vorba despre modificarea Codului Aministrativ, în așa fel încât alegerile locale să poată fi devansate din luna septembrie (așa cum au fost organizate - - din cauza pandemiei - în 2020) în luna iunie, când au loc cele europene.
Legislația electorală trebuie modificată cu șase luni înaintea alegerilor, deci termenul ar fi 9 februarie.
„Dacă nu se face o înțelegere până săptămâna viitoare, nu se mai face, fiecare merge cu candidatul propriu peste tot și se reiau discuțiile după europarlamentare”, spune o sursă din PNL pentru Europa Liberă.
O altă sursă din PNL spune pentru Europa Liberă că, așa cum se conturează lucrurile în momentul de față, negocierile pentru locale se vor finaliza în timp util, pentru că e în „interesul ambelor partide”.
„Ideea care s-a discutat mult e că, dacă nu se comasează, cei care nu vor prinde locuri eligibile la PNL sau PSD se vor duce la Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), dacă localele rămâneau în toamnă”, adaugă aceeși sursă.
Lucrurile sunt complicate însă de pretenția PSD de a negocia un pachet mai larg, adică toate funcțiile importante în stat: președinte, prim-ministru, șefi de Cameră și Senat.
PNL se opune acestui pachet și vrea doar o negociere pentru alegerile locale.
Calculele PSD și PNL pentru București
Problema care ocupă locul fruntaș la discuțiilor este Primăria București, chestiune încă neclarificată.
PSD insistă să dea candidatul pentru București, dar are o problemă cu Gabriela Firea.
PNL nu o acceptă pe fosta primăriță, deoarece există riscul să ostilizeze electoratul liberal și să aducă partidului un prejudiciu, în loc de un câștig.
Gabriela Firea nu este dorită nici de Marcel Ciolacu, care a evitat până acum să o desemneze. De aici provine și nervozitatea Gabrielei Firea, care, practic, l-a somat pe liderul de partid să ia o decizie și a mers până la a spune că va da în scris că nu va emite pretenții pentru șefia PSD.
„Sunt dispusă să propun și să susțin orice moratoriu al candidatului devenit câștigător la Primăria Capitalei, un moratoriu în interiorul partidului prin care acel candidat câștigător își asumă să nu aibă niciun fel de pretenții politice în sensul preluării formațiunii politice”, a declarat aceasta la B1 Tv.
Nu am văzut nicăieri că democrația se apără prin negarea democrației.sociologul Ovidiu Voicu
Scoaterea Gabrielei Firea din cursă presupune însă găsirea unui candidat acceptabil pentru PNL și care să aibă șanse de câștig în fața lui Nicușor Dan, actualul primar.
Din informațiile Europei Libere, PSD nu are acum un astfel de candidat. Au fost vehiculate numele lui Robert Negoiță, primarul sectorului 3, și al lui Daniel Băluță, primarul de la sectorul 4, care însă ar fi refuzat.
„Primăria Capitalei fie poate merge la PSD, dar nu pentru Firea, iar atunci PNL mai primește un sector sau chiar două, fie la PNL cu Sebastian Burduja - ceea ce ar rezolva și problema lui Ciolacu, care ar scăpa de Firea”, spune pentru Europa Liberă o sursă din PNL.
Cât privește sectoarele, acestea ar urma să fie împărțite astfel:
- PNL - sectoarele 2 și 6, eventual sectorul 1. Singurul candidat cert este Ciprian Ciucu, actualul primar de la sectorul 6.
- PSD - sectoarele 3 și 4. La sectorul 5 ar putea candida Cristian Popescu Piedone, apropiat de PSD.
Practic, negocierile dintre PSD și PNL sunt acum pentru Primăria Capitalei plus sectoarele 1 și 2, deținute acum de USR.
Formula Sebastian Burduja (PNL) candidat comun la primăria generală este luată serios în calcul și de PSD, care ar scăpa astfel de problema Gabriela Firea, dar și de aceea de a găsi un candidat propriu.
PSD și Marcel Ciolacu au o relație bună cu Sebastian Burduja. În plus, PSD ar putea ridica pretenții și la primăriile sectoarelor 1 și 2.
Alianța Dreapta Unită, formată din USR, PMP și Forța Dreptei, îl susține pe Nicușor Dan, căruia PNL a decis să-i nu-i mai acorde sprijinul.
Tactica PSD-PNL pentru marile orașe
La masa negocierilor din aceste zile se discută și candidaturile la conducerea consiliilor județene și a primăriilor marilor orașe unde PSD și PNL fie nu dețin majoritatea, fie aceasta este fragilă.
Este vorba în principal de orașele conduse de USR. Astfel, dacă PSD dă primarul, PNL va da șeful Consiliului Județean și invers.
O altă variantă este împărțirea orașelor și consiliilor județene partidului care are cele mai mari șanse să câștige.
Discuțiile sunt complicate pentru că aleșii locali ai celor două partide nu sunt dispuși să renunțe la candidatură în favoarea „colegilor de coaliție”.
La Timișoara, de pildă, unde primar este Dominic Fritz (USR), ar putea candida fostul primar liberal Nicole Robu, din partea PNL, iar la funcția de președinte al Consiliului Județean Timiș PSD ar vrea să meargă pe mâna lui Alfred Simonis, liderul grupului din Camera Deputaților.
În schimb, la Brașov, condus acum de Allen Coliban (USR), ar putea candida pentru ambele poziții doar liberali: George Scripcaru, fostul primar liberal, și Adrian Veștea, actual ministru al Dezvoltării, fost președinte al Consiliului Județean (CJ) și șef al organizației PNL Brașov.
La fel s-ar putea decide și la Iași, unde ar putea candida tandemul Costel Alexe, actual președinte al CJ, care și-a anunțat deja candidatura pe Facebook, și Mihai Chirica, primarul în funcție. Ambii au fost trimiși în judecată pentru fapte de corupție.
Planul pentru două cincinale
Faptul că PSD presează pentru un pachet de negociere în care să intre și principalele funcții în stat - președinte și premier - nu este un secret. Negocierile au început anul trecut.
Inițial, Nicolae Ciucă a fost de acord, dar PNL a decis să meargă pe liste și cu candidați proprii, la toate alegerile, după nemulțumirile din partid.
Ideea nu a fost însă abandonată și negocierile s-au reluat în ianuarie, PSD profitând de dorința PNL de a se comasa alegerile.
Pactul pentru un „deceniu de stabilitate” presupune rocada unui tandem președinte-premier la palatele Cotroceni și Victoria, în următoarele două cicluri electorale.
Potrivit surselor Europa Liberă, acest plan este inițiativa PSD, Ciolacu temându-se că, fără sprijinul explicit al PNL, nu va câștiga alegerile prezidențiale.
„PSD a cerut să se facă înțelegerea și pentru președinție, și pentru guvern. PSD dorește să discute acum tot anul electoral, dar PNL nu e de acord. PNL a zis să se dicute doar comasarea alegerilor și să se negocieze candidații pentru București și alte orașe din țară”, spune pentru Europa Liberă o sursă din PSD, apropiată negocierilor.
„Dacă nu se ajunge la o înțelegere, pică tot, și se reiau discuțiile după europarlamentare”, adaugă aceeași sursă.
„Nu mai riscă pe mâna poporului”
Este o formulă nenaturală într-o democrație, iar scopul ei să-și asigure „împărțirea prăzii”, spune sociologul și analistul Ovidiu Voicu pentru Europa Liberă.
Democrația liberală se bazează pe concurența între diverse curente, nu pe aceste aranjamente de culise.Sociologul Ovidiu Voicu
„Este nenatural să facă o alianță preelectorală. După alegeri e altceva, e altă discuție. Dar să nu se concureze cele două partide mainstream e neobișnuit, pentru că înfruntarea e între două viziuni despre societate și economie, între două proiecte. Ceea ce ne propun este să nu mai avem această cofruntare.
Scopul final este nu doar să-și asigure pertpetuarea la putere, ci și împărțirea prăzii, adică bugetul public”, afirmă Ovidiu Voicu.
Nu ar fi însă prima oară când PSD și PNL aplică această strategie. Este metoda USL din 2012, când PSD și PNL au candidat pe liste comune la alegerile parlamentare și au obținut peste 66%. O formulă câștigătoare, care a durat însă doar doi ani.
Așa cum arată sondajele de opinie, rezultatul alegerilor din 2024 ar fi dus foarte probabil la o continuare a coaliției PSD-PNL, deci la o perpetuare a actualei guvernări și fără astfel de manevre.
„Și cu acest aranjament se va ajunge la același rezultat. Ceea ce se schimbă fundamental este că ei decid cine rămâne în funcție și cine nu, nu mai riscă pe mâna poporului. Aici e problema, ajung la același rezultat dar pe o cale care subrezește democrația”, avertizează Ovidiu Voicu.
Legitimarea opoziției de tip extremist
Planificarea puterii pentru următorul deceniu, ceea ce intenționeză să facă PSD și PNL, este justificată prin nevoia de stabilitate și lupta împotriva extremismului.
Nevoia de stabilitate înseamnă de fapt menținerea statu-quo-ului, iar înfruntarea cu extremismul poate avea un efect pervers, explică analistul Ovidiu Voicu.
„Așa zisa confruntare cu extremismul nu justifică acest troc. Mai degrabă legitimează extremismul ca opoziție autentică, atâta vreme cât între cele două partide mainstream nu mai există opoziție”, spune sociologul.
Legitimând opoziția de tip extremist, PSD și PNL își asumă riscul ca o parte a electoratului democratic să fie demobilizat, ceea ce ar putea duce la creșterea AUR și SOS, adaugă el.
Iar acest risc vine într-un an care se anunță a fi prost din punct de vedere economic, cu multe nemulțumiri sociale și enervări.
