Bun găsit,
Iată subiectele dimineții:
- Mircea Geoană, fost nr. 2 la NATO și candidat independent la alegerile prezidențiale, spune că este victima unei acțiuni de kompromat după ce presa a scos la iveală legăturile unor apropiați de-ai săi cu oligarhi și propagandiști ruși.
- România și zeci de alte țări încep să-și evacueze de urgență cetățenii aflați în Liban.
- Marea Britanie renunță la un grup de insule din Oceanul Indian, de pe care scosese toți locuitorii acum mai bine de 50 de ani.
Ce legături are Geoană cu rușii?
Mircea Geoană, candidat independent la prezidențiale, fost lider PSD și fost nr. 2 la NATO, susține că este ținta unei „acțiuni de kompromat”, în urma investigației Organized Crime and Corruption Reporting Project (din care face parte site-ul Context.ro) care arată că Rareș Mănescu, fost manager al campaniei sale electorale, are legături cu un afacerist și propagandist rus.
Investigația nu se oprește aici: partea a doua dezvăluie conexiunile familei Mănescu cu un al doilea oligarh rus.
La Digi24, Geoană spune că donația de 14.000 de euro făcută de familia Mănescu către fundația soției sale, Mihaela Geoană, a fost „un gest frumos” și că nu păstrează legătura cu cei doi soți.
Acesta nu este singurul scandal recent al candidatului Geoană. În iulie, jurnalista Emilia Șercan a demonstrat că a plagiat zeci de pagini din teza de doctorat. Geoană a încercat să sugereze că și aceea a fost o operațiune de kompromat, declarând: „Din seria caută până găsești și, dacă nu găsești, inventează”.
Mircea Geoană și-a „reabilitat” imaginea publică după un mandat la NATO, însă în 2009, pe când era lider PSD, era acuzat că mergea în vizite secrete la Moscova.
Despre jurnalistul Attila Biro, unul dintre cei care semnează investigația OCCRP, Geoană spune că ar fi încercat să compromită politicieni, dar de data aceasta de peste Dunăre, scrie G4Media.
Reacția mai multor jurnaliști la aceste afirmații, la HotNews. Centrul pentru Jurnalism Independent transmite că încercarea lui Geoană de a submina credibilitatea jurnalistului nu se deosebește de cei ce conduc regimuri autoritare.
Opozantul rus Mihail Hodorkovski a pus sub semnul întrebării candidatura lui Geoană și implicarea lui la NATO, amintind că acesta făcea, acum 15 ani, pe când era lider al Senatului și al PSD, vizite secrete la Moscova. Citiți analiza Europa Liberă.
The Guardian scrie însă că opozanții ruși din exil se află într-un moment tensionat: aliații opozantului rus Alexei Navalnîi îl acuză pe Leonid Nevzlin că ar fi ordonat un atac asupra unui alt opozant, Leonid Volkov. Nevzlin este un asociat al lui Hodorkovski.
Români evacuați din Liban
Aproape 70 de români au fost evacuați joi din Liban, iar autoritățile spun că vor continua să ajute și alți cetățeni români și familiile lor care se află în calea pericolului, scrie Europa Liberă, care a urmărit operațiunile de repatriere a cetățenilor străini din mai multe țări din Orientul Mijlociu.
Balkan Insight relatează cum au reacționat țările din Balcani la amenințările asupra cetățenilor lor din Liban.
Mii de oameni din Liban cu dublă cetățenie sau cu cetățenie străină părăsesc, cum pot, țara, scrie Times of Israel. Mai mult, conform serviciilor de urgență din Liban, peste 250.000 de oameni au ales să fugă de pericol în Siria - mulți dintre ei, refugiați sirieni care ajunseseră în Liban din cauza războiului civil din țara lor, dar alți 82.000 sunt libanezi.
Potrivit AP, circa 1,2 milioane de oameni au devenit refugiați intern în Liban, dintr-o populație de 5,5 milioane, și peste 2.000 de oameni și-au pierdut viața în urma atacurilor israeliene din ultimul an, majoritatea în ultima lună.
Sute de mii de oameni au părăsit Libanul, fugind din calea pericolului și a distrugerii. O parte dintre ei au avantajul unei alte cetățenii.
Doar ieri, armata israeliană a ucis 28 de angajați din sistemul sanitar libanez. În ultimele două săptămâni, cel puțin 50 de paramedici libanezi și-au pierdut viața în urma atacurilor israeliene, conform The Guardian.
Atacurile israeliene au fost ațintite asupra zonelor dens populate, iar joi seară una dintre rachetele lansate de IDF a lovit în preajma aeroportului din Beirut.
Bombardamentele israeliene au distrus în jur de 3.100 de clădiri din Liban în ultimele două săptămâni, conform analizei Financial Times. O parte din aceste atacuri au folosit bombe de aproape 1.000 de kilograme, produse în Statele Unite, supranumite „distrugătoare de buncăre”, conform CNN.
Libanul nu a fost singura țintă a militarilor israelieni. Tot joi, armata a ucis peste 100 de oameni în Gaza și a bombardat orașul Tulkarm din Cisiordania, ucigând cel puțin 16 oameni, scrie New York Times.
Al Jazeera publică un documentar despre crimele de război înregistrate și postate pe internet de către soldații israelieni din Gaza.
Marea Britanie renunță la ultima sa colonie africană
Guvernul de la Londra a anunțat joi că va renunța la suveranitatea pe care o avea asupra unui grup de insule din Oceanul Indian, denumite Insulele Chagos, anunță BBC.
Odată ce vor semna un tratat, insulele vor fi integrate în Mauritius, dar vor păstra o bază militară a Statelor Unite și Marii Britanii pe atolul Diego Garcia. Mai multe despre această bază militară, la CNN.
The Guardian prezintă, pe scurt, legătura britanicilor cu Insulele Chagos.
Human Rights Watch amintește de evacuarea forțată a întregii populației indigene de pe Insulele Chagos între 1965 și 1973.
Pe atolul Diego Garcia se află o bază aeriană a Marii Britanii și Statelor Unite, folosită în lansarea trupelor americane în două invazii ale Irakului.
De decenii întregi, oamenii se luptă pentru dreptul de a se întoarce acasă, scrie The Guardian. În 2019, Curtea Internațională de Justiție a decis că Marea Britanie trebuie să înapoieze insulele către statul Mauritius.
În Marea Britanie, renunțarea la Insulele Chagos - un proces început sub conducerea conservatorilor - a fost criticată de conservatorii care se află acum în opoziție drept un eșec al laburiștilor, scrie Politico.
În 2021, Barbados a părăsit Commonwealth-ul britanic și a devenit cea mai nouă republică din lume.
Alte subiecte:
- Politico a analizat declarațiile de interese ale candidaților pentru posturile de comisari europeni. Dacă unii au proprietăți numeroase și alții țin secrete unele conturi, românca Roxana Mînzatu a fost remarcată pentru legăturile pe care le-ar mai putea avea cu firma de consultanță pe care a fondat-o în 2021.
- New York Times scrie despre navele rusești care au început să se înregistreze în alte țări, pentru a scăpa de sancțiunile impuse de Occident.
- Calea Europeană prezintă cel mai nou sondaj Eurobarometru, care arată că românii au încredere mare în UE și că țara a avut beneficii de pe urma statutului de membru.
Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram. Urmărește Europa Liberă și pe Google News.
Toate cele bune,
Sabina