Bun găsit,
Iată subiectele dimineții:
- Gruparea Hamas a acceptat o propunere de armistițiu, pe care Israelul a respins-o. Premierul israelian Beniamin Netanyahu a ordonat atacul în Rafah.
- Vladimir Putin va fi reînvestit astăzi ca președinte al Rusiei, preluându-și astfel al cincilea mandat.
- Președintele Klaus Iohannis se va afla astăzi într-o vizită oficială la Washington.
Cu ochii pe Rafah
Hamas a acceptat luni seară o propunere de încetare a focului propusă de Israel și Qatar, care ar presupune un schimb treptat de ostatici și reconstrucția Gazei.
Israelul a respins propunerea și a început să atace Rafah, transmite Reuters. În blogul live The Guardian, cele mai recente evenimente: până dimineața, armata israeliană a închis frontiera dintre Rafah și Egipt.
Argumentul Israelului pentru a continua să atace Gaza este că acordul de armistițiu nu este suficient de bun. Ei spun că palestinienii nu ar dori să elibereze ostaticii capturați în atacul din 7 octombrie. Premierul israelian Beniamin Netanyahu a sabotat de repetate ori negocierile, motiv pentru care familiile ostaticilor cer o anchetă.
Armata israeliană a aruncat din avion pliante în care instruia palestinenii din Rafah să se ducă înspre Khan Younis. Mii de oameni, deja deplasați forțat de mai multe ori, au început să evacueze Rafah.
Israelul a început să atace Rafah, orașul de la granița cu Egiptul unde s-au strâns peste 1,5 milioane de refugiați, scrie Al Jazeera. Postul de știri este interzis oficial în Israel începând de duminică, în ceea ce Asociația Presei Străine numește „o zi întunecată pentru democrație”.
Israelul a cerut recent evacuarea a 100.000 de oameni din Rafah - doar femei și copii, înaintea unui atac iminent. BBC scrie că Israelul nu are mare lucru de câștigat din această ofensivă, în timp ce agențiile ONU spun că ordinul de evacuare este inuman. ReliefWeb amintește că situația din Rafah se aseamănă cu cea de dinaintea masacrului din Srebrenița, când 8.000 de bărbați musulmani au fost uciși de sârbi într-o enclavă ONU.
Cine vine la „încoronarea” lui Putin?
Astăzi va avea loc inaugurarea lui Vladimir Putin, care își va prelua oficial la Moscova al cincilea mandat prezidențial după „victoria” din alegerile din martie. Washington Post prezintă motivele pentru care această Rusie este una nemaiîntâlnită, iar Europa Liberă prezintă cinci lucruri previzibile.
Mai multe state europene au declarat că nu vor considera drept legitim rezultatul, iar UE consideră că alegerile nu au avut loc în mod corect și liber, scria Euronews în zilele de după alegeri. Ucraina nu recunoaște rezultatul alegerilor din martie și încurajează și alte state să nu le recunoască, potrivit European Pravda.
Țările care nu vor trimite ambasadori la această ceremonie contestă modul în care s-au desfășurat alegerile, așa că nu doresc să promoveze relațiile diplomatice cu Rusia. Nu vor fi prezenți ambasadorii Statelor Unite, Marii Britanii, Germaniei, Cehiei, Canadei sau ai țărilor baltice, conform Kyiv Independent. Premierul armean a refuzat și el, în mod surprinzător, să participe la ceremonie.
Conducerea de la Bruxelles a instruit reprezentanții Uniunii Europene în Rusia să nu participe, potrivit Ukrainska Pravda.
Vladimir Putin a fost reales președinte al Rusiei în alegerile din martie, care s-au organizat în lipsa opoziției, scoase sistematic din cursă. Scrutinul s-a ținut și în teritoriile ocupate ale Ucrainei, unde oamenii au votat cu forța.
Pe de altă parte, Franța a anunțat că își va trimite reprezentanți. Vor participa și ambasadorii Ungariei și Slovaciei, două țări care se depărtează de politicile Bruxellesului. Un indiciu asupra susținătorilor îl puteți găsi în lista cu liderii mondiali care l-au felicitat pe Putin după realegere.
Decizia de a participa sau nu vine pe fondul tensiunilor nucleare din ultimele zile; blogul live de la The Guardian are toate detaliile.
În zilele de Paște, Vladimir Putin a transmis că va trimite arme nucleare tactice în exerciții militare, spunând că Franța, Marea Britanie și SUA amenință Rusia că vor trimite trupe în Ucraina, transmite Reuters.
Ministrul de externe britanic, David Cameron, a declarat săptămâna trecută că Ucraina are dreptul să folosească arme britanice împotriva Rusiei - motiv pentru care ambasadorul britanic la Moscova a fost convocat de autoritățile ruse, care i-au transmis că dacă se va întâmpla acest lucru, Rusia va trage în ținte militare britanice „atât pe teritoriul Ucrainei cât și în alte țări”.
Nu e singura amenințare a rușilor față de țările europene. În Europa Liberă, despre actele de sabotaj plănuite de Rusia.
Iohannis la Casa Albă
Președintele României, Klaus Iohannis, se află astăzi într-o vizită la Washington.
El se va întâlni la Casa Albă cu omologul său american, Joe Biden. Detalii despre întâlnirea cu Biden și aeronava cu care a călătorit Iohannis până în SUA, la Europa Liberă.
Președintele Iohannis va discuta cu Biden despre apărarea în Marea Neagră.
Cei doi lideri de stat vor sărbători 20 de ani de când România a aderat la NATO. G4Media punctează faptul că Iohannis încă se află în cursa pentru șefia NATO, anunțată oficial de către președinte doar pe 10 aprilie. Premierul olandez Mark Rutte se bucură de susținerea mai multor țări pentru postul de secretar general al NATO, însă Iohannis pare să ia în calcul și un plan B: o funcție înaltă în structurile UE.
Iohannis va fi premiat de think tankul Consiliul Atlantic pentru „cariera sa remarcabilă”, conform HotNews. Europa Liberă are mai multe informații despre această ceremonie.
Alte subiecte:
- Uniunea Europeană a decis să încheie sancțiunile împotriva Poloniei. Statul de drept nu mai este în pericol, datorită promisiunii noului guvern de la Varșovia de a restaura independența Justiției, compromisă de guvernul precedent. Detalii în The Guardian.
- În Italia, jurnaliștii de la postul de stat RAI sunt în grevă din pricina „controlului sufocant” exercitat de guvernul Giorgiei Meloni asupra lor, în încercarea de a-i transforma în megafon, scrie Politico.
- Pe lângă venitul de peste 10.000 de euro pe lună, mulți europarlamentari mai sunt „ocupați” și cu alte activități care să le aducă bani - majoritatea dintre ei, de dreapta sau centriști, prezintă Transparency International. Cei cinci eurodeputați români care au făcut peste 20.000 de euro pe an o poți vedea selectând România în lista aceasta.
Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Toate cele bune,
Sabina