Analizând informațiile adunate pe surse de la Bruxelles, Politico și Euronews prezintă o listă a potențialilor succesori ai Ursulei von der Leyen, în cazul în care aceasta nu ar fi realeasă.
Ambele surse media îl includ pe lista posibililor succesori pe președintele român Klaus Iohannis, care își va încheia mandatul în toamna acestui an și care a anunțat deja dorința de a ocupa șefia NATO.
Despre Iohannis, Politico spune că este apreciat de liderii europeni, în special cei conservatori.
„Atât Macron, cât și cancelarul german Olaf Scholz l-au laudat pentru că și-a menținut țara în tabăra pro-occidentală și pro-europeană după invadarea Ucrainei de către Rusia - ceea ce nu se poate spune despre Ungaria, Slovacia sau Bulgaria.”
„Spre deosebire de Polonia, și România a respectat cu strictețe regulile pieței unice ale UE și nu a impus unilateral restricții asupra cerealelor ucrainene, întărind reputația lui Iohannis ca jucător de echipă pro-european”, scrie Politico.
Un alt avantaj al lui Iohannis este că provine din Europa de Est, regiune despre care unii lideri de la Bruxelles consideră că ar trebui să conducă UE.
Un dezavantaj pentru Iohannis – pe care Politico îl cotează totuși cu șanse mici să o succedeze pe Ursula von der Leyen – este că și-a anunțat dorința de a ocupa funcția de secretar general al NATO - în competiție cu Mark Rutte - ceea ce a înfuriat unele țări vest-europene, care îl susțin pe premierul olandez.
În analiza Euronews pe același subiect, atuurile lui Iohannis ar fi că este din Europa de Est și că este membru al Partidului Popularilor Europeni, grupul politic care va da, cel mai probabil, viitorul șef al Comisiei.
Pe lângă Iohannis, atât Politico, cât și Euronews, îi mai dau ca posibili succesori pe Mario Draghi, fost premier italian, Roberta Metsola, actuala președintă a Parlamentului European, Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene.
Numele președintelui român Klaus Iohannis a mai fost vehiculat pentru diferite funcții de conducere la nivel european.
Înainte ca Iohannis să își anunțe oficial interesul pentru funcția de secretar general al NATO, presa de la București scria, în ianuarie 2024, că președintele român ar avea șanse să ocupe funcția de președinte al Consiliului European, ocupată în prezent de Charles Michel.
Surse politice care au dorit să rămână anonime precizau atunci pentru Europa Liberă că statele din Estul Uniunii ar putea primi funcții în viitoarea organigramă a blocului, iar România este privită în Uniune ca o țară stabilă, care a ajutat mult Ucraina în războiul cu Rusia.
În plus, dintre țările din Est, Donald Tusk din Polonia a fost deja președinte al Consiliului European, înaintea lui Charles Michel, iar Viktor Orban nu ar fi o opțiune dorită de alți lideri.
Ulterior acelui moment, președintele român a susținut un discurs, pe 7 februarie, iar la București grupul politic din care face parte și-a organizat congresul, la începutul lunii martie.
În afară de interesul pentru șefia NATO, despre care Iohannis a declarat că și-o asumă „în numele României cu toată responsabilitatea”, Klaus Iohannis a evitat constant să răspundă întrebărilor despre eventuale ale poziții la nivel european la care ar fi favorit.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
