Bun găsit,
Iată subiectele dimineții:
- Donald Trump a câștigat un nou mandat prezidențial. Kamala Harris și-a acceptat înfrângerea. Lumea se întreabă: cum s-a ajuns aici, și încotro ne întreptăm?
- Coaliția de la guvernarea Germaniei s-a spart, după ce cancelarul Olaf Scholz l-a demis pe ministrul de Finanțe Christian Lindnder.
- Prezența trupelor nord-coreene pe frontul ruso-ucrainean deschide un nou capitol al războiului.
Noua realitate de după alegerile americane
Victoria lui Donald Trump este prima pagină dintr-o nouă Americă, scrie New York Times, demonstrând că el nu este o „aberație istorică”, ci „o forță a transformării, care schimbă SUA după propria sa imagine”.
Contracandidata democrată, Kamala Harris, a acceptat înfrângerea în discursul de miercuri seară. „Inima mea este plină, astăzi. Plină de mulțumire pentru încrederea pe care mi-ați acordat-o, plină de dragoste pentru țara noastră”, a edclarat Harris.
Șefa de campanie al lui Harris, Jen O’Malley, recunoaște că pierderea a fost „nespus de dureroasă”, conform BBC.
Politico analizează motivele pierderii Kamalei Haris, în baza hărții cu rezultate, iar Reuters analizează neajunsurile campaniei sale în ceea ce privește economia.
Kamala Harris și-a acceptat înfrângerea, într-un discurs de la Universitatea Howard, unde fusese programat și un potențial discurs de victorie pentru noaptea de după alegeri.
Reuters scrie că președinția Trump va schimba relațiile internaționale și instituțiile Americii, în timp ce oficialii de la Casa Albă încearcă să facă politica externă mai „rezistentă la Trump”. New York Times consideră că victoria lui Trump pune punct celor 80 de ani de conducere americană în sfera internațională.
Cum au reacționat țările afectate cel mai profund de politica Statelor Unite? Guvernul israelian a sărbătorit victoria lui Trump, în timp ce ucrainenii au încercat să-l flateze, făcând apel la forța pe care se bazează viziunea noului președinte. Kyiv Independent scrie despre planurile lui Trump pentru a pune capăt războiului din Ucraina, iar Middle East Eye analizează abordarea lui față de conflictul Israel-Palestina.
Îți recomand și câteva analize ale Europei Libere: cum îi ajută victoria lui Trump pe suveraniștii români, cum economia și imigrația au fost mai importante ca politica externă în aceste alegeri și despre noul sentiment de incertitudine care predomină acum.
Colapsul coaliței de la Berlin
Guvernul fragil al Germaniei s-a prăbușit. După luni întregi în care așa-numita coaliție „semafor”, formată din social-democrați, neoliberali și verzi, a mers pe avarii, cancelarul Olaf Scholz l-a concediat pe ministrul Finanțelor, Christian Lindner (neoliberal). Deutsche Welle a urmărit criza guvernului german într-un live blog.
Lindner „mi-a încălcat încrederea de prea multe ori”, a declarat Scholz, anunțând un vot de încredere pentru data de 15 ianuarie. El spune că țara are nevoie de un guvern mai eficient, pentru a lua decizile necesare pentru Germania, adaugă AP.
Au existat diviziuni de la bun început între partenerii din coaliție, scrie The Guardian, însă ei au sperat că le pot mijloci, cu timpul. Diferențele de viziune au devenit, în schimb, „imposibil de ascuns”.
Diferențele dintre Scholz (mijloc) și Lindner (dreapta) au ajuns de nedepășit, susține cancelarul.
Potrivit Tagesschau, Scholz și Lindner n-au putut să treacă peste diferențele dintre ei pe tema politicii economice și financiare în remedierea bugetului pe 2025 al țării (care are nevoie de 2,4 miliarde de euro în plus – însă Lindner nu vrea creșterea taxelor). Însă picătura care a umplut paharul a fost publicarea unui articol scris de Lindner, în care acesta era în dezacord public cu politicile propuse de partenerii de coaliție, punctează CNN.
În lipsa partenerilor „galbeni” de coaliție, social-democrații și verzii n-ar avea nicio șansă să treacă un plan de buget și ar pica într-o moțiune de cenzură, explică Politico. Încă nu se știe dacă neoliberalii vor părăsi coaliția, însă dacă guvernul Scholz este dat la o parte astfel, Germania ar fi nevoită să organizeze alegeri în martie, cu șase luni mai devreme decât s-a anticipat, potrivit Washington Post.
Primele confruntări ale Ucrainei cu soldații nord-coreeni
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, spune că cel puțin 11.000 de soldați nord-coreeni se află în regiunea rusească Kursk, scrie Europa Liberă. Guvernul sud-coreean afirmă că ar fi vorba de 10.000, conform Reuters.
Luptele dintre armata ucraineană și trupele nord-coreene „deschid o nouă pagină de instabilitate în lume”, a transmis marți Zelenski.
Ministrul apărării de la Kiev, Rustem Umerov, afirmă pentru presa sud-coreeană că soldații ucraineni au întâlnit pentru prima oară nord-coreenii pe câmpul de luptă. Andrii Kovalenko, șeful centrului de combatere a dezinformării din Ucraina, confirmă și el, precizând că ucrainenii au atacat soldații nord-coreeni.
Deși trupele nord-coreene n-au mai văzut război de zeci de ani, sunt întăriri importante pentru rușii demoralizați de conscripție.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, se întreabă în Politico: „suntem în pragul unui lucru și mai întunecat decât devastarea cu care deja s-a confruntat poporul ucrainean?”
Miniștrii de Externe ai țărilor G7 au emis o declarație comună în care spun că implicarea nord-coreenilor va fi contracarată cu „un răspuns coordonat”, scrie Kyiv Independent.
The Guardian scrie că soldații nord-coreeni sunt slab antrenați și subnutriți, așa că încă nu este clar dacă sunt întăriri pentru ruși sau doar carne de tun.
Aliații Ucrainei promit sprijin și apelează la China să oprească alianța Moscova-Phenian, care se întărește pe zi ce trece. Ministra de Externe a Coreei de Nord, Choe Son Hui, l-a vizitat pe Putin la Kremlin. Doar acum câteva zile, Phenianul a testat o rachetă balistică intercontinentală.
Alte subiecte:
- În The Guardian, jurnalistul și parlamentarul Juan Bordera scrie: „Am încercat să avertizez guvernul Valenciei despre inundații, dar nu m-au ascultat”.
- Middle East Eye scrie despre cum soldații israelieni lasă, în bătaie de joc, review-uri pe Google Maps locurilor din Liban pe care le-au distrus.
- Balkan Insight scrie despre exploatarea africanilor care vin la muncă în Albania.
Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Pe Google News ne găsești AICI.
Toate cele bune,
Sabina