3 minute | Donald Tusk redresează Polonia. Ciolacu zâmbește la televizor. Zelenski și ajutoarele americane

Donald Tusk a fost rugat să formeze un nou guvern în Polonia. Varșovia, 11 decembrie.

În Polonia, este o nouă zi - cu un nou lider, Donald Tusk. În România, premierul Marcel Ciolacu discută programul de guvernare pentru 2024. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se află la Washington pentru a salva 60 de miliarde de dolari, fonduri blocate de Congres.

Bun găsit,

Iată subiectele din această dimineață:

  • Donald Tusk va fi noul premier al Poloniei. El a fost rugat să propună un guvern, după ce planul de guvernare al fostului premier Mateusz Morawiecki a fost respins de parlamentul de la Varșovia.
  • Premierul României, Marcel Ciolacu, a prezentat planurile guvernului pentru 2024: majorări salariale, speranță pentru Schengen, delimitarea de AUR.
  • Zelenski vizitează Washingtonul, într-o ultimă încercare de a obține ajutoare militare de peste 60 de miliarde de dolari.

Afară cu Morawiecki: E rândul lui Tusk

Coaliția pro-UE condusă de Donald Tusk, fostul președinte al Consiliului European și fostul premier al Poloniei, a fost rugată luni seara să propună un guvern.

Fostul premier al Poloniei, Mateusz Morawiecki, a pierdut luni votul de învestire și șansa la un nou mandat. Guvernul său fusese învestit cu două săptămâni în urmă și și-a prezentat luni seară programul de guvernare.

Acesta a fost respins de Parlamentul de la Varșovia cu 190 pentru și 266 împotriva sa și a Partidului Dreptate și Justiție (PiS), relatează publicația independentă Notes from Poland. Rezultatul era de așteptat, conform Politico.

Fostul președinte al Poloniei, Lech Walesa, a fost prezent la acest vot și a fost vizibil emoționat când parlamentarii au început să-l aplaude și să-i strige numele. Sute de polonezi s-au strâns într-un cinematograf din Varșovia pentru a urmări live schimbul de putere (cu tot cu popcorn și sucuri).

The Guardian explică: dacă va avea succes, Tusk ar putea forma un guvern suficient de rapid încât să ajungă la întâlnirea liderilor de stat din cadrul Consiliului European, la sfârșitul săptămânii. Mai mulți lideri europeni deja l-au felicitat și spun că îl așteaptă.

Lech Walesa aprobă nominalizarea lui Tusk. Varșovia, 11 decembrie.

Printre promisiunile lui Tusk, scrie BBC: restaurarea libertății posturilor de stat și a statului de drept, deblocarea fondurilor europene de peste 36 de miliarde de euro din PNRR blocate de Bruxelles și alte 76 din fonduri cu finanțare europeană, întărirea drepturilor pentru comunitatea LGBTQ, legalizarea avortului (scos din lege de guvernul precedent) și creșterea salariilor profesorilor.

PiS a câștigat, singur, alegerile din octombrie, însă niciun partid nu a intrat într-o coaliție cu ei - coaliția lui Tusk este mai numeroasă, chiar dacă nu are o majoritate absolută, explică Deutsche Welle în urma alegerilor.

Cu toate acestea, coaliția este destul de largă și are puncte vulnerabile nu doar în interior, dar și pentru că depinde de aprobarea președintelui pro-PiS Andrzej Duda pentru promulgarea oricărei legi.

Mai mult, Financial Times anticipează un conflict deschis între Tusk și guvernatorul Băncii Naționale Poloneze și membru al consiliului Băncii Centrale Europene, Adam Glapinski: un prieten apropiat al PiS. La granițe, Tusk va trebui să navigheze relația cu guvernul ucrainean, încordată din pricina blocajului șoferilor de tir de la vămi.

„O să reparăm totul împreună. De mâine, vom putea îndrepta greșelile, ca toată lumea, fără excepții, să se poată simți acasă”, a declarat Tusk.

Ciolacu, la televizor. De la buget, la pericolul Simion

Premierul Marcel Ciolacu a vorbit la o emisiune Digi24 de aseară despre buget, aderarea României la Schengen și extremismul din politică. Subiectele sunt rezumate de HotNews.

În Libertatea, despre un milion de euro din banii publici de la PNL au ajuns la site-ul Digi24 în ultimul an, iar articolele nu au fost marcate drept publicitate. PSD, al cărui lider este premierul Ciolacu, a avut cele mai mari cheltuieli pentru presă și propagandă: 46,7 milioane de lei între ianuarie și octombrie 2023. Contractele partidelor cu televiziunile nu sunt permise în afara campaniilor electorale.

Întrebat despre o potențială creștere a taxelor și impozitelor de către fostul său partener de coaliție, Marcel Ciolacu a spus că îi „plăcea mai mult domnul Nicolae Ciucă cel natural, adevăratul Nicolae Ciucă”.

Despre bugetul pe 2024, care ar avea un deficit sub 5% din PIB, scrie Economedia: Premierul a anunțat creșteri salariale de 5% pentru toți bugetarii, mai puțin demnitarii, precum și creșterea bugetului pentru educație (4,1% din PIB și majorări salariale pentru profesori), transporturi (majorare cu 30%) și sănătate (majorare cu 26%). Vor crește și contribuțiile la pilonul II de pensii. Este posibilă o majorare a salariului minim pe economie și a pensiilor.

Despre aderarea la Spațiul Schengen: pe lângă discuțiile pe care Olanda trebuie să le poarte despre Bulgaria, premierul spune că Austria e mai flexibilă.

„Probabil că discuția cu intrarea cu granițele terestre va continua anul viitor. În martie vom intra în Schengen cu aeroporturile”, promite Ciolacu.

Europarlamentarul și fostul premier Dacian Cioloș îl acuză pe premier că „se bate cu pumnii-n piept” pentru că ar fi domolit Austria, dar că nu a obținut de fapt niciun calendar precis pentru proiectul de aderare.

Ciolacu a atacat și partidul AUR, spunând că „forțele democratice ar trebui să creeze un cordon sanitar împotriva acestor forme extremiste” - respingând deschis ideea unei alianțe cu partidul condus de George Simion. Mai multe despre fragilizarea democrației poți citi într-o analiză recentă de la Europa Liberă.

Un alt pericol pentru Ciolacu, de altă parte, este Mircea Geoană, secretarul adjunct al NATO: posibilul candidat poziționat care se află pe primul loc în sondajele de opinie pentru alegerile prezidențiale. Ciolacu a sugerat că sondajele nu ar fi relevante, precizează HotNews.

„Dânsul are experienţă de preşedinte, a mai fost câteva ore!”, a spus premierul despre principalul său contracandidat.

Zelenski la Washington, în al unsprezecelea ceas

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se află astăzi la Washington pentru a salva fondurile promise de americani. El se va întâlni cu omologul său, Joe Biden, și se va adresa Congresului. Biden este hotărât să mențină aceste ajutoare, potrivit The Guardian.

Pe 6 decembrie, republicanii din Congresul SUA au blocat un proiect de lege de urgență care ar fi permis trimiterea a 60 de miliarde de dolari în asistență de securitate către Ucraina, explică New York Times.

Problema e legată de granița cu Mexicul, pentru care republicanii vor control mai strict: fondurile pentru Ucraina fac parte dintr-un pachet mai mare, în valoare de 106 miliarde de dolari, care include și Israelul și Taiwanul. Chiar dacă votul va trece de Senat, Camera Reprezentanților va trebui să-l aprobe - iar acolo, opoziția este și mai dură, explică BBC.

Volodimir Zelenski a ținut un discurs la Universitatea de Apărare din SUA pe 11 decembrie.

The Guardian explică, punct cu punct, impasul fondurilor pentru Ucraina.

Biden l-a invitat pe Zelenski la Washington cu speranța ca acesta să poată convinge republicanii cât de necesar este acest ajutor militar: el este cel mai bun purtător de cuvânt pentru țara sa, scrie CNN.

„Dacă este cineva inspirat de problemele nerezolvate de pe Dealul Capitoliului, este doar Putin și gașca sa bolnavă”, a transmis Zelenski ofițerilor de la Universitatea Națională de Apărare din SUA.

Politico scrie că liderii UE se întâlnesc această săptămână pentru a încerca să oprească un alt blocaj al fondurilor pentru Ucraina. Europenii nu au hotărât încă asupra unui pachet de finanțare în valoare de 50 de miliarde de euro. Șansele Ucrainei sunt blocate de Ungaria.

Pe 11 decembrie, Fondul Monetar Internațional a aprobat o tranșă de 900 de milioane de dolari, parte dintr-un împrumut mai mare, prezintă The Kyiv Independent.

Alte titluri ale dimineții:

  • Nimeni nu știe unde se află opozantul rus Alexei Navalnîi. El a dispărut din colonia penală în care-și ispășea sentința, acum aproape o săptămână. Mai multe detalii pe site-ul RFE/RL.
  • Un nou studiu prezentat de Kyiv Independent arată că Ucraina și-a pierdut 18% dintre oamenii de știință, de la începutul războiului.
  • Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a depus marți un denunț la Parchetul General, cu probe despre regimul de la Căminul Spital nr. 4 Plătărești, unde tratamentele inumane au dus la moartea a 436 de copii între 1978 și 1991. Pe scurt, pe news.ro.


Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.

O săptămână liniștită,
Sabina