Bun găsit,
Iată subiectele din această dimineață:
- Transporturile de marfă blocate de peste o lună la granița dintre Ucraina și Polonia vor traversa pe calea ferată.
- Austria devine mai flexibilă cu privire la aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen.
- Netanyahu continuă atacurile împotriva Fâșiei Gaza cu susținerea SUA în Consiliul de Securitate al ONU, în ciuda apelurilor comunității internaționale.
Ucraina găsește alternative la blocajul polonez
Ucraina a început să trimită primele transporturi de marfă către Polonia cu trenul, transmite compania națională de căi ferate din Ucraina, citată de Reuters. Această primă soluție are loc la peste o lună de când șoferii polonezi au început să blocheze accesul ucrainenilor în UE.
În jur de 3.500 de camioane rămân blocate la granița dintre Polonia și Ucraina, iar autoritățile nu au reușit să oprească protestatarii. Polonezii cer oprirea accesului mărfurilor ucrainene în UE fără permisiune specială. O explicație detaliată a disputei a fost publicată de Kyiv Independent la sfârșitul lunii noiembrie, iar Notes From Poland explică ce s-a întâmplat de partea poloneză.
Protestele camionagiilor polonezi au început pe 6 noiembrie, sub pretextul că mărfurile mai ieftine venite din Ucraina intră pe piața UE și distrug competitivitatea afacerilor locale - o idee respinsă de Kiev. Ei au blocat drumurile principale la granița dintre cele două țări, un protest descris de către ambasadorul Ucrainei la Varșovia drept o înjunghiere în spate, mai ales după susținerea arătată de către polonezi pentru refugiații ucraineni.
Blocajul impus de polonezi a dus la penurii de mâncare în Ucraina și întârzieri ale echipamentelor militare și ajutoarelor umanitare (chiar dacă acestea ar trebui permise să treacă, teoretic). Potrivit Kyiv Independent, exporturile ucrainene au scăzut cu 40% prin vămile blocate și Ucraina a pierdut peste 235 de milioane de euro doar din taxe vamale.
Șoferii de TIR-uri, rămași la graniță în temperaturi de îngheț, cu acces greu la mâncare și cu condiții minime de igienă, sunt și ei personal în pericol. Poveștile șoferilor apar în Kyiv Independent, Financial Times, The Guardian. Doi șoferi au murit până acum așteptând să treacă granița înapoi în Ucraina, potrivit Euromaidan Press.
Nu este singura graniță afectată. Ungurii și slovacii au declarat că vor relua boicotul. Reprezentanții UE și Ucrainei se vor întâlni pe 18 decembrie pentru a căuta o soluție. Comisarul European pentru Transport, Adina Vălean, a declarat la sfârșitul lunii noiembrie că situația este inacceptabilă și că autoritățile poloneze nu s-au implicat în rezolvarea problemei.
Până acum, singurul acord atins este de trecere a camioanelor goale, iar liderii Poloniei evită să roage direct șoferii de camion să se retragă.
Austria devine mai flexibilă pe problema Schengen. E loc de îndoială?
Negocierile pentru aderarea la Spațiul Schengen ar putea intra într-un moment decisiv.
„Am spart gheața! Austria și-a flexibilizat poziția în ceea ce privește spațiul Schengen și este de acord cu ridicarea granițelor aeriene pentru România”, a declarat cu entuziasm premierul Marcel Ciolacu sâmbătă seara pe Facebook. Postarea a fost preluată de presa austriacă, care descrie „euforia” premierului, arată Libertatea.
Mai întâi, s-ar ridica granițele aeriene, urmate de cele tereste. Scenariul a apărut la masa de discuții a Consiliului JAI de marțea trecută.
Presa austriacă citată de G4Media scrie că la Viena, guvernul face primul pas pentru a pune capăt veto-ului și că un rol decisiv l-ar fi jucat Statele Unite.
Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, s-a arătat rezervat cu privire la un calendar pentru aderarea României la Schengen. Mai există puține ocazii pentru o astfel de negociere până la finele anului.
„În sfârșit avem o schimbare de poziție. De acum înainte se intră pe un teren al discuțiilor tehnice”, a declarat Predoiu la Digi24. El nu s-a pronunțat la fel de definitiv precum Radev asupra unor potențiale condiții și cât de acceptabile ar fi acestea.
Rămâne de văzut ce va decide și parlamentul olandez, care încă se opune Bulgariei, însă a început să dea semne pozitive, scrie Euronews. Una dintre condițiile propuse ar fi ca Bulgaria să accepte de trei ori mai mulți agenți Frontex la graniță, pentru a preveni intrarea refugiaților în Schengen.
„Condițiile pe care ministrul austriac le pune sunt inacceptabile”, a răspuns președintele Bulgariei, Rumen Radev, citat în HotNews.
Netanyahu, între susținerea SUA și reticența Rusiei, refuză să oprească războiul
Relațiile dintre Israel și Rusia se înrăutățesc. Premierul israelian Beniamin Netanyahu i-ar fi reproșat lui Vladimir Putin faptul că Rusia susține încetarea focului în Fâșia Gaza, în Consiliul de Securitate al ONU. Premierul israelian ar fi părăsit duminică o ședință a guvernului pentru a discuta cu Putin timp de aproape o oră, scrie Times of Israel.
Rusia nu s-a opus Israelului doar la ONU: Ministrul de externe Serghei Lavrov a cerut mobilizarea unei misiuni de monitorizare pentru a evalua situația umanitară din Fâșia Gaza.
În Consiliul de Securitate al ONU s-a dezbătut o rezoluție care ar fi cerut încetarea războiului, o soluție cerută aproape unanim la nivel internațional. Singurii care s-au opus au fost Statele Unite ale Americii, în timp ce Marea Britanie s-a abținut de la vot. SUA a aprobat, cu o zi înainte, livrarea de muniție în valoare de 106 milioane de dolari Israelului, într-o decizie luată de președinte fără aprobarea Congresului.
ONG-urile pentru drepturile omului au condamnat ferm votul americanilor.
„Continuând să susțină Israelul militar și diplomatic în timp ce comite atrocități, inclusiv pedepsirea colectivă a populației palestiniene din Gaza, SUA riscă să fie complice la crime de război”, avertizează directorul Human Rights Watch.
„Respingând această rezoluție, SUA votează singură împotriva umanității”, au declarat reprezentanții Medici Fără Frontiere.
În seara de duminică, Organizația Mondială a Sănătății a cerut prin rezoluție specială intrarea imediată a ajutoarelor umanitare și personalului medical în Gaza. Este prima agenție ONU care adoptă o astfel de rezoluție, printr-o procedură fără precedent.
Armistițiul temporar obținut în trecut, de doar șapte zile, nu fusese suficient pentru a organiza ajutoarele umanitare - iar, după sfârșitul acestuia, moartea și distrugerile au continuat. Spitalele din Gaza au fost ținte ale atacurilor israeliene și s-au transformat în ruine, iar cel puțin 22 de medici sau asistente și-au pierdut viața, în timp ce colegii lor au fost nevoiți să amputeze mâini și picioare fără anestezie sau instrumente sterilizate, descria situația președintele Medicilor Fără Frontiere.
Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, este un susținător puternic al încetării focului și a condamnat acțiunile Israelului: „atacurile Hamas nu pot justifica pedeapsa colectivă a poporului palestinian”, a declarat Guterres în noiembrie.
În seara de duminică, Israelul a continuat să atace Gaza, țintind tabăra de refugiați Jabalia din nordul regiunii. Continuă și atacurile israeliene asupra zonei centrale, Khan Younis, despre care guvernul israelian a spus că este sigură și că cei din Gaza ar trebui să se strângă acolo. Sunt tensiuni și la granița cu Libanul, precizează Middle East Eye. Nu există niciun loc sigur în Gaza, susține ONU.
Potrivit AP News, peste 17.700 de palestinieni au fost uciși în Gaza de la începutul războiului, dintre care două treimi sunt femei și copii. Numărul nu include victimele care nu au fost scoase de sub dărâmături sau pe cei care nu au fost înregistrați de spitale. Peste 80% dintre cei 2,3 milioane de oameni din Fâșia Gaza au fost nevoiți să se refugieze. De partea israeliană, conform Reuters au fost uciși aproximativ 1.200 de oameni, dintre care 418 sunt soldați.
În cele peste două luni de război, 63 de jurnaliști și angajați media și-au pierdut viața: 56 palestinieni, 4 israelieni și 3 libanezi. Alți 11 au fost răniți, trei sunt dispăruți și 19 au fost arestați. Zeci de alți jurnaliști au fost nevoiți să se refugieze, au fost victime ale abuzurilor online sau ale cenzurii.
Alte subiecte importante ale zilei:
- Sâmbătă seară a avut loc decernarea premiului Nobel pentru pace. Câștigătoarea de anul acesta, activista pentru drepturile femeilor Narges Mohammadi, este în închisoare în Iran, așa că fiica și fiul său au acceptat premiul în absența sa. Întrebată dacă crede că-și va mai vedea vreodată mama, fiica sa în vârstă de 17 ani, citată în Al Jazeera, a zis că este foarte pesimistă. Ea nu și-a văzut mama de când avea opt ani. Deutsche Welle a realizat un scurt documentar despre Narges Mohammadi.
- Noul președinte al Argentinei a declarat în discursul său inaugural că a venit timpul pentru „terapia de șoc” în economia țării sale, scrie BBC News.
- Pe site-ul Europa Liberă, în rubrica Țară în Service poți citi despre cum jumătate dintre copiii dați dispăruți anul acesta se aflau în grija statului; unii sunt găsiți, dar alții dispar definitiv.
Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
O săptămână liniștită,
Sabina
