Bun găsit,
Iată principalele știri ale dimineții:
- Ministerul Apărării de la Moscova a anunțat că nava-amiral a flotei sale din Marea Neagră s-a scufundat;
- Președintele Zelenski le-a mulțumit militarilor ucraineni pentru cum au rezistat în cele 50 de zile de război. Noi explozii la Kiev și Herson;
- Vladimir Putin amenință că va orienta spre Asia exporturile rusești de gaze și petrol, Zelenski acuză țările europene, Germania și Ungaria în special, că „își câștigă banii cu sângele altora”.
Moskva nu mai e
Istoria și semnificația navei-amiral a florei Rusiei din Marea Neagră e disecată în presa din întreaga lume. E „o lovitură psihologică pentru Rusia”, „o pierdere masivă”, spun experții și jurnaliștii.
Anunțul a fost transmis de Ministerul Apărării din Rusia, via agenția oficială de știri TASS: „Crucișătorul Moskva s-a scufundat în timp ce era remorcat, într-o furtună, din cauza deteriorării suferite de detonarea de muniție”. Echipajul a fost evacuat, precizează Ministerul rus al Apărării, care a negat că Moskva ar fi fost lovită de o rachetă a Ucrainei.
Moskva a fost construită pentru a distruge portavioane americane, spune unul dintre experții consultați de Washington Post, care adaugă că scufundarea acestei nave reduce din capacitatea Rusiei de a se confrunta cu NATO. Explozia a avut loc la circa 120 de kilometri de Odesa, în Marea Neagră.
Imagine cu crucișătorul Moskva transmisă de Ministerul rus al Apărării în 18 februarie. Cu câteva zile înainte ca Vladimir Putin să ordone războiul împotriva Ucrainei, nava-amiral participa la exerciții în Marea Neagră, considerate de Ucraina o amenințare.
Orașul-port a fost ținta unor atacuri de pe mare, iar apele teritoriale ale Ucrainei au fost, nu de puține ori, gazdă a exercițiilor militare organizate de Statele Unite cu participarea României. Europa Liberă analizează ce ar însemna pentru România ocuparea Odesei de către Rusia.
50 de zile de război. Bunăstare „plătită cu sânge”
În mesajul transmis joi seara ucrainenilor, președintele Volodimir Zelenski a marcat 50 de zile de la începutul războiului ordonat de Vladimir Putin și a mulțumit apărătorilor Ucrainei, „oameni ai celei mai curajoase țări, care nu pot fi înfrânți”.
În schimb, într-un interviu pentru BBC, Zelenski acuză țările europene care continuă să cumpere petrol rusesc că „își câștigă banii cu sângele altora”. El a numit Germania și Ungaria, pe care le-a acuzat că se opun embargoului de energie rusească, din care Moscova ar urma să câștige doar anul acesta circa 326 de miliarde de dolari.
Cu greu, dar Europa încearcă să ajungă la un acord pentru oprirea treptată a importurilor de petrol din Rusia, remarcă The New York Times.
Planul este elaborat zilele acestea, dar va fi propus spre discuții și negocieri cel mai devreme după turul doi al alegerilor prezidențiale din Franța, „pentru a evita ca o probabilă majorare a prețurilor la pompă să aducă voturi candidatei populiste Marine Le Pen și să dăuneze șanselor președintelui Emmanuel Macron”.
Marine Le Pen și președintele Rusiei, Vladimir Putin, la o întâlnire în Moscova, în 24 martie 2017. Ea era și atunci candidată la alegerile prezidențiale din Franța.
Marine Le Pen s-a pronunțat deja împotriva oricăror sancțiuni care ar privi importurile de petrol și gaze din Rusia. Oricum, în privința importurilor de gaze, Europa nu se află deloc aproape de a decide un embargou, iar Marine Le Pen are și alte obiective controversate pe agendă.
Le Monde analizează pe larg semnalele transmise de conferința doamnei Le Pen de miercuri și felul în care a fost scoasă din sală activista Pauline Rapilly-Ferniot, care intrase cu o fotografie în formă de inimă în care Le Pen era alături de Vladimir Putin. Marine Le Pen nu a vorbit despre ce se întâmplă în Ucraina, remarcă Le Monde.
Vladimir Putin a anunțat, în schimb, că Moscova va depune eforturi pentru a-și redirecționa exporturile de energie spre est, pe măsură ce Europa încearcă să-și reducă dependența de acestea. Națiunile europene nu vor putea renunța imediat la gazul rusesc, a punctat el, potrivit Reuters.
Presa internațională analizează tot mai des consecințele războiului pentru alimentația globală – crizele alimentare pe care le declanșează deja la mii de kilometri distanță de Ucraina. Un reportaj The Washington Post despre lupta pentru pâine în Tunisia, AICI.
În The New York Times, povestea drumului făcut de sistemul antiaerian sovietic al Slovaciei până în Ucraina, iar în The Guardian, o amenințare nucleară din partea Moscovei pentru țările baltice.
- Rusia încercă să prevină aderarea Suediei și Finlandei la NATO.
- Rusia amenință SUA – într-o notă diplomatică văzută de The Washington Post, Moscova cere Statelor Unite să oprească livrările de arme către Ucraina.
CNN analizează criza produsă în China de strategia anti-Covid. „În întreaga țară, orașele își închid locuitorii în case, liniile de aprovizionare sunt întrerupte, iar oficialii încearcă cu greu să asigure circulația bunurilor de bază. Cel mai mare focar de Covid-19 înregistrat vreodată aici amenință să se transforme într-o criză națională, creată tocmai de guvern”.
Ratele la bănci și investiții cu supravegherea SRI
„Împrumutații pot face economii lunare importante la plata ratelor prin trecerea de la ROBOR la IRCC”, scrie Economedia.ro, care preia recomandările Asociației Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF). Cei care au luat credite după mai 2019, puteau să beneficieze de trecerea la indicele IRCC, mai avantajos.
Dacă au rămas cu ROBOR, pot cere acum „trecerea de la ROBOR la IRCC. Instituțiile de credit au obligația să răspundă în termen de maximum 60 de zile și să încheie un act adițional cu consumatorii”.
Tot aici despre o Ordonanță de Urgență aprobată de guvernul României: „SRI și SIE, implicate masiv în aprobarea sau respingerea investițiilor străine din afara UE. Condiții draconice pentru investițiile străine non-UE în presa din România”, titrează Economedia.
Propagandă. Rusia. România
BBC publică de ceva vreme detalii despre cum analizează înregistrările apărute din Ucraina, despre cum află dacă sunt reale sau nu, cum și când au fost înregistrate etc. Astăzi vă propun explicația, în varianta video, pentru cum sunt verificate postările din social media.
Despre așa-numitele „fakes” și cum se „cum se infiltrează propaganda rusă în România, cât de repede se adaptează mașinăria de dezinformare și cât de dificil este de oprit”, în PressOne.
În fine, într-un interviu în exclusivitate pentru Europa Liberă, președintele PSD, Marcel Ciolacu, a refuzat să facă publică lista entităților de presă pe care PSD le plătește deja pentru a-l promova. În interviul acordat Europei Libere, Marcel Ciolacu vorbește și despre relația pe care o are cu premierul Nicolae Ciucă - inclusiv despre acuzațiile de plagiat - dar și despre cum se va poziționa PSD la alegerile prezidențiale următoare.
Alte știri:
- Verdictul final în procesul Colectiv era așteptat astăzi la Curtea de Apel. Primarul Piedone și alți 11 inculpați se aflau în fața sentinței definitive, transmite Libertatea. Procesul s-a amânat pentru 3 mai.
- FBI informează că hackerii din Coreea de Nord au furat, într-o singură acțiune, peste 600 de milioane de dolari în criptomonede, potrivit CNN.
- Ciocniri între forțele de securitate ale Israelului și protestatari palestinieni la moscheea Al Aqsa din Ierusalim, detalii în The Guardian.
Nu uitați că ne puteți scrie la treiminute@rferl.org.
Un weekend bun,
Carmen