3 minute | Noi sancţiuni UE împotriva Rusiei, Schengen în 2023, Austria vrea gard la granița Bulgariei

SUA au anunţat joi o extindere a programelor de antrenament în Europa pentru forţele armate ucrainene.

Moscova se pregătește pentru o ofensivă de lungă durată în Ucraina și va încerca din nou să captureze Kievul. Liderii UE au pregătit noi sancțiuni pentru Rusia.

Bună dimineața,

Iată principalele știri:

  • Statele membre ale UE au convenit, joi seară, să adopte noi sancţiuni împotriva Rusiei, arată surse diplomatice europene.
  • Președintele Klaus Iohannis susține că, în privința aderării României la Schengen, „în 2023 va fi încheiat procesul cu un rezultat pozitiv”.
  • Cancelarul austriac Karl Nehammer vrea ca la frontiera Bulgariei cu Turcia, frontiera externă a UE, să fie construite garduri pentru a pune frână migraţiei ilegale.

Al nouălea pachet de sancțiuni UE împotriva Rusiei

În timp ce lupte grele se dau în Herson și în Donețk, statele membre ale Uniunii Europene au convenit, joi seară, să adopte noi sancţiuni împotriva Rusiei, ca răspuns la războiul început de Moscova în Ucraina. Astfel, vineri urmează să fie adoptat cel de-al nouălea pachet de sancțiuni, scrie Reuters.

144 de persoane fizice şi 48 de companii ruse au fost adăugate pe lista neagră a UE, printre care forţele armate ale Rusiei şi trei dintre băncile ţării.

Sunt interzise toate investiţiile noi în sectorul minier rus şi consolidarea restricţiilor asupra achiziţiei de produse cu dublă întrebuinţare, civilă şi militară, precum şi de componente electronice şi informatice, substanţe chimice şi agenţi neurotoxici, potrivit AFP, preluat de Agerpres.

Executivul UE a propus, de asemenea, interzicerea exportului în Rusia de componente pentru fabricarea de drone, precum şi suspendarea a patru noi media ruse acuzate că au participat la propaganda Kremlinului.

Lituania a propus prelungirea cu 12 luni a sancţiunilor existente ale UE împotriva Rusiei.

Ungaria a respins acest apel, scrie Politico. În acest context, statele membre UE au decis să rămână la propunerea de prelungire a sancțiunilor cu şase luni.

Președintele Zelenski le-a spus liderilor europeni că următoarele șase luni vor fi cruciale pentru războiul dus de Rusia în țara sa.

Preşedintele Volodimir Zelenski s-a adresat și el joi liderilor europeni şi i-a îndemnat să rămână uniţi şi să nu facă din sprijinul pentru Ucraina o marfă de schimb pentru a-şi rezolva divergenţele. El le-a spus că următoarele şase luni ale conflictului cu Rusia vor fi „decisive” pentru cursul războiului, avertizând că Vladimir Putin nu se va mulţumi cu un eventual succes în Ucraina.

Reuters scrie că sancțiunile privind Rusia sunt evitate cel puțin în privința dronelor.

Centrul pentru Tehnologii Speciale din Sankt Petersburg, care produce dronele Orlan-10, primește în continuare componente occidentale pentru a realiza aceste vehicule fără pilot, în timp ce intermediari din Statele Unite, China și Rusia ajută la evitarea sancțiunilor, scrie Reuters.

Ca urmare, sutele de drone rusești care zboară deasupra Ucrainei în mod amenințător își datorează existența unui lanț de aprovizionare care se sustrage sancțiunilor și care trece adesea printr-un birou ponosit deasupra unei piețe din Hong Kong și, uneori, printr-o casă dintr-o suburbie din Florida.

În Ucraina, forțele rusești au bombardat mai multe orașe din sud și din est. Șeful forțelor armate ale Ucrainei, Valeri Zalujnîi, crede că Rusia va încerca din nou să captureze Kievul și că Moscova se pregătește pentru un război de lungă durată.

În același timp, SUA îşi vor extinde din ianuarie 2023 programul de pregătire a militarilor ucraineni, cu scopul de a antrena mai mulţi soldaţi, după cum a anunţat joi Pentagonul, citat de AFP.

Detalii despre ce se întâmplă în Ucraina puteți citi zilnic în liveblogul Europa Liberă.

Va intra România în Schengen în 2023?

După prima zi a reuniunii Consiliului UE, președintele Klaus Iohannis a declarat că, în privința aderării României la Schengen, „toți actorii au înțeles că avem o problemă care trebuie rezolvată”, scrie Europa Liberă.

„Sunt destul de optimist ca în 2023 să fie încheiat procesul cu un rezultat pozitiv pentru România și Bulgaria”, a declarat președintele Iohannis.

Totuși, nu există un calendar concret legat de aderare.

„Nu am discutat despre un calendar concret şi nici nu cred că momentul ca astăzi să discutăm despre un calendar concret. E nevoie de multe discuţii în perioada următoare”, a mai spus Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis a declarat că este optimist că România va intra în Schengen în 2023

Așteptările președintelui român par să coincidă cu cele ale liderilor europeni. Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au declarat, joi seara, la conferinţa de presă susţinută la încheierea summitului UE, că o decizie în privinţa aderării României şi Bulgariei la Schengen poate fi luată în cursul anului viitor.

„Am avut ocazia să avem o discuţie politică despre aderarea la Schengen a Bulgariei şi României şi sunt optimist că o decizie în privinţa lor poate fi luată în cursul anului 2023”, a declarat Charles Michel, citat de News.ro.

Nehammer, de neclintit în privința migrației

La Bruxelles, Klaus Iohannis a discutat despre problema Schengen și cu cancelarul austriac Karl Nehammer. Însă acesta a rămas la părerea proprie că migranții care ajung în Austria trec prin România: Este „o problemă de securitate a întregii Uniuni Europene”, spune Nehammer.

Karl Nehammer spune că Bulgaria ar trebui să ridice un gard la granița cu Turcia.

Cancelarul Austriei pare singurul câștigător în urma reuniunii de la Bruxelles.

După cum a declarat el însuși, a reușit să pună problema migrației pe agenda UE, iar pe această temă va fi convocat Consiliu European extraordinar în 9-10 februarie la Bruxelles, informează Politico.eu.

Pentru presa de la Viena, Karl Nehammer a declarat că vrea ca la frontiera externă a UE să fie construite garduri cu bani europeni pentru a pune frână migraţiei ilegale şi a nominalizat în acest sens Bulgaria.

El a spus că Bruxelles-ul ar trebui să deblocheze două miliarde de euro pentru gardul pe care Sofia ar trebui să şi-l ridice la graniţa cu Turcia.

„Gardurile în sine nu sunt nimic nou.Doar că până acum statele naţionale sunt lăsate singure, Comisia Europeană nu eliberează fondurile", a spus Nehammer.

Alte subiecte:

  • Economedia.ro publică o hartă a salariilor din România, care arată că sunt diferențe mari între județe, de la 2.886 de lei în Harghita, la 5.243 lei în București.
  • Libertatea i-a luat un interviu decanului de vârstă al magistraţilor din România. La aproape 69 de ani, Pavel Palcu nu e de acord cu legea care le permite magistraților să se pensioneze „exact când dobândesc experiența profesională necesară unui magistrat”.
  • Hotnews scrie că a fost deschis primul tronson al autostrăzii A1 Sibiu - Pitești, de circa 13 km de la Sibiu la Boița, aceștia fiind primii și ultimii kilometri de autostradă care vor fi deschiși în 2022.

Așteptăm mesajele voastre la adresa de e-mail treiminute@rferl.org.

Toate cele bune,
Andreea