„Concluzia mea e simplă: toți actorii au înțeles că avem o problemă care trebuie rezolvată. Sunt destul de optimist ca în 2023 să fie încheiat procesul cu un rezultat pozitiv pentru România și Bulgaria. Suntem țară de primă linie pentru migranți și controlăm fluxul migrator, avem rezultate foarte bune recunoscute de surse externe. Am reiterat aceste lucruri ca să nu uite lumea că solidaritatea pe care am arătat-o noi a dus la niște așteptări. Și noi, românii, așteptăm semne clare de solidaritate din partea UE. Avem așteptări legitime să fim primiți în spațiul Schengen. Aceste chestiuni sunt evidente și nu am fost contrazis de nimeni”, a declarat Klaus Iohannis într-o conferință de presă susținută la Bruxelles după încheierea lucrărilor de joi ale Consiliului.
Cât privește votul din partea Austriei și votul mixt din partea Olandei, acestea „sunt probleme care trebuie rezolvate”, spune șeful statului. „Din toate discuțiile am tras concluzia că pregătirea va fi mai profundă și că se va găsi o soluție”, a completat el.
„Noi dorim o soluție pozitivă în 2023. Așteptarea mea este ca România să intre cu drepturi depline, fără alte condiții, în cursul anului 2023 în Schengen”, a mai spus Klaus Iohannis.
El nu a putut oferi garanții că președinția suedeză a Consiliului, care va urma celei actuale, a cehilor, de la 1 ianuarie timp de șase luni, va acorda o atenție sporită extinderii Spațiului Schengen.
„Nu vreau să vin cu povești care nu sunt adevărate, eu vin cu informații și concluzia mea este că am făcut un pas mare înainte în direcția bună. Am avut o discuție cu premierul suedez, i-am prezentat problema, a înțeles-o foarte bine. Sigur că nu și-a luat un angajament ferm într-o primă discuție exploratorie. Eu sunt convins că atunci când votul austriac și olandez primesc o clarificare chestiunea va fi imediat pe consiliul JAI. Este o perioadă foarte complicată, UE nu are nevoie de încă un eșec, fiindcă asta a fost”, a mai spus Iohannis.
De altfel, în paralel cu liderul român, premierul suedez a avut o conferință de presă la care a fost întrebat explicit dacă admiterea României în Schengen este o prioritate pentru președinția suedeză, dacă va fi introdusă pe agenda sa, odată ce va prelua conducerea rotativă a Consiliului. Digi 24 relatează că premierul suedez ar fi lăsat întrebarea fără răspuns, trecând la următoarea întrebare.
Liderii UE s-au reunit joi la Bruxelles pentru a discuta problema războiului din Ucraina, criza energetică și economică, dar și situația securității blocului comunitar pentru ultima oară în 2022.
Summit-ul de la Bruxelles are loc într-un moment extrem de tensionat pentru Uniunea Europeană. Săptămâna trecută, vicepreședintele Parlamentului European, Eva Kaili, a fost prinsă în flagrant cu 600.000 de euro primiți drept mită pentru a influența deciziile de la Bruxelles în privința Qatarului.
Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat joi că e timpul ca Uniunea Europeană să reexamineze imunitatea acordată eurodeputaților în contextul scandalului de corupție ce riscă să afecteze imaginea și credibilitatea instituțiilor europene.
„Suntem, de asemenea, legați de legislația națională în această privință. De exemplu, ridicarea privilegiilor și imunităților în ceea ce privește modul în care sunt efectuate perchezițiile – poate că este ceva ce am putea, de asemenea, să analizăm”, a transmis Metsola în cadrul unei conferințe de presă după întâlnirea oficialului european cu liderii UE.
În paralel, UE se confruntă cu o criză economică severă, cauzată de războiul neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei.
Pe primul loc s-au aflat discuțiile cu privire la sprijinul acordat Ucrainei și al nouălea pachet de sancțiuni pe care UE intenționează să-l adopte împotriva Rusiei.
Polonia și-a manifestat opoziția față de adoptarea ultimei runde de sancțiuni, pe motivul că exclude anumiți oligarhi.
„Din nefericire, unele țări au sugerat scoaterea de pe listă a mai multor oligarhi ruși, inclusiv a lui Viaceslav Kantor”, a declarat premierul polonez, Mateusz Morawiecki, la începutul summit-ului.
„Ne opunem cu tărie acestui lucru”, a continuat el. „Insinuarea că Polonia ar opta pentru slăbirea sancțiunilor nu va funcționa. Facem apel la toate statele membre, în special la Germania, Franța și Olanda, să consolideze și să extindă lista sancțiunilor.”
În plus, Varșovia și-a exprimat intenția de a menține blocada asupra exporturilor de îngrășăminte venite dinspre Rusia, cauzând o dispută cu mai mulți lideri din Vest.
Șefii de stat reuniți la Bruxelles au discutat, de asemenea, despre cum poate Uniunea Europeană să devină mai competitivă în fața creșterii prețurilor la energie și a subvențiilor ecologice acordate de SUA companiilor.
Ei au cerut Comisiei Europene să prezinte în luna ianuarie 2023 propuneri privind „mobilizarea instrumentelor naționale și europene relevante, cât și îmbunătățirea condițiilor pentru investiții”, potrivit unui oficial UE citat de Politico.
Schengen a lipsit de pe agenda oficială
Aderarea României la Schengen nu se află pe ordinea de zi a discuțiilor liderilor europeni.
Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat cu o zi înainte că România nu va adopta un boicot împotriva Austriei și nu va ataca decizia Vienei de a bloca aderarea României la Schengen la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a transmis joi, înaintea reuniunii, că a reușit să pună pe agenda Consiliului problema migrației, în contextul în care Viena afirmă că se confruntă în ultima perioadă cu peste 100.000 de cereri pentru azil.
Liderul austriac a purtat o discuție cu președintele Klaus Iohannis, în care a reiterat poziția Vienei față de problema migranților cu care țara sa se confruntă. El a negat că Austria se opune fără niciun motiv aderării României la Schengen.
„Nu este vorba de o țară împotriva alteia. Este o chestiune de securitate pentru întreaga Uniune Europeană și trebuie să spunem asta și să o rezolvăm împreună”, a declarat Nehammer în fața jurnaliștilor adunați la Bruxelles.
Summitul continuă vineri
Potrivit site-ului Consiliului, oficialii europeni de rang înalt vor concluziona vineri continuarea sprijinului politic, militar, umanitar și de protecție civilă acordat Ucrainei, precum și modul în care Uniunea Europeană poate contribui la refacerea infrastructurii critice a Ucrainei.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat miercuri la o conferință de la Paris că Ucraina are nevoie de 50 de milioane de becuri cu eficiență energetică ridicată pentru a putea face față în continuare bombardamentelor rusești.
Potrivit lui Zelenski, generatoarele sunt la momentul de față „la fel de necesare în Ucraina precum vehiculele militare blindate și vestele anti-glonț”.
Potrivit ultimelor date furnizate de Organizația Națiunilor Unite, Rusia a distrus 50% din rețeaua electrică a Ucrainei, cauzând pene de curent masive și aruncând milioane de civili în beznă și frig. În contextul temperaturilor scăzute din estul Europei, mulți riscă să se îmbolnăvească sau chiar să moară de frig.
