Bun găsit,
Iată principalele știri:
- Explozia din Polonia, care a ucis două persoane, nu pare să fi fost intenționată și a fost probabil cauzată de o rachetă de apărare antiaeriană a Ucrainei.
- Partidul Republican și-a asigurat majoritatea, însă una la limită, în Camera Reprezentanților din SUA.
- România pare să aibă o șansă în plus de a adera la Schengen, după ce Comisia Europeană a emis un raport favorabil, dar aparent nu complet, iar Olanda a trimis într-un final o delegație în inspecție.
Ucraina insistă
Explozia de marți din Polonia a avut loc după ce o rachetă ucraineană a fost lansată pentru a distruge una dintre rachetele trase de Rusia, spune președintele polonez Andrzej Duda, menționând însă că „nu putem exclude nici o provocare a Rusiei”, relatează RFE/RL.
La aceeași concluzie a ajuns și șeful NATO, iar SUA afirmă că nu pot contrazice varianta Poloniei, însă președintele ucrainean a declarat că nu are „nicio îndoială” că nu a fost vorba de o rachetă ucraineană.
„Cred că a fost o rachetă rusească, pe baza rapoartelor noastre militare”, declară Volodimir Zelenski, adăugând că dorește ca reprezentanții ucraineni să participe la anchetă și ca țara sa să primească toate datele despre explozie, scrie Kyiv Independent.
„Nu este vina Ucrainei. Rusia poartă responsabilitatea finală, deoarece își continuă războiul ilegal împotriva Ucrainei”, îi transmite Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, citat de New York Times.
Ofițeri de poliție zona în care a avut loc explozia din satul Przewodów, estul Poloniei, în apropiere de granița cu Ucraina, 16 noiembrie 2022.
Pentru Europa Liberă, istoricul Cosmin Popa afirmă că responsabilitatea politică a incidentului aparține exclusiv Rusiei, iar plasarea discuțiilor în zona tehnică nu face altceva decât să alimenteze propaganda pro-Kremlin.
Declarațiile oficialilor nu-i liniștesc însă pe oamenii din satul în care a avut loc incidentul. După invazia din februarie, localnicii din Przewodów au revenit la viața normală, însă explozia de marți le-a readus temerile că războiul, care are loc câțiva kilometri mai încolo, s-ar putea revărsa peste graniță în orice moment, informează Reuters.
„Granița fizică ne-a separat și mental de război. Întotdeauna am simțit acest lucru. Nu am simțit niciodată pericolul aici (până acum)”, a declarat un localnic, scrie The Guardian.
În ceea ce privește războiul din Ucraina, presa internațională mai relatează despre cum a supraviețuit un american timp de opt luni în Hersonul ocupat de ruși, despre abilitatea afectată a Moscovei de a spiona în Europa după valul expulzărilor de diplomați ruși, dar și despre economia Rusiei intrată în recesiune tehnică.
Majoritate subțire pentru republicani
Republicanii și-au asigurat cele 218 locuri necesare pentru o majoritate în camera inferioară a Congresului. Deși marja partidului în Camera Reprezentanților este foarte mică, ea este suficientă pentru a bloca agenda președintelui Joe Biden pentru următorii doi ani, analizează CBS News.
The New York Times explică cum a fost câștigată această „majoritate subțire” în Camera Reprezentanților: republicanii au învins șase democrați în funcție, în timp ce democrații au învins trei republicani.
Victoria nu este mulțumitoare pentru Partidul Republican, care trebuie să decidă acum și dacă Donald Trump va fi reprezentantul său în alegerile prezidențiale din 2024.
„Ajunge”, este editorialul semnat de redacția NYT, în care argumentează de ce „America merită mai mult decât Donald Trump”: pus de două ori sub acuzare, insurgența de la Capitoliu ori minciunile repetate.
Donna Eiden și Rocky Granata ies din rulotă înainte de sosirea fostului președinte Donald Trump la un miting în Sioux City, Iowa, 3 noiembrie 2022.
The Economist a reacționat ironic la anunțul fostului președinte: „Donald Trump declară din nou că va readuce măreția Americii”, însă articolul are și un avertisment: „Din păcate, el nu trebuie subestimat”.
Presa de peste ocean mai relatează și despre votul bipartizan din Senat (12 republicani au votat pentru) cu privire la protejarea la nivel federal a căsătoriilor între persoanele de același sex, prin care sunt eliminate temerile că o decizie a Curții Supreme ar putea anula hotărârea din 2015.
România ar putea fi primită în Schengen după 11 ani
Bulgaria, Croația și România sunt „pregătite” pentru o zonă de călătorie fără vize, spune Comisia Europeană, potrivit Politico.
Șansele de aderare cresc, după ce Olanda a trimis de această dată reprezentanții săi în România într-o nouă misiune de evaluare, alături de alți experți ai Comisiei Europene, scrie Digi24.
Colegii de la Europa Liberă remarcă momentul în care vine acest raport favorabil: la o zi după ce Klaus Iohannis a promulgat legile Justiției fără să mai aștepte opinia Comisiei de la Veneția. Merită amintit că președintele mereu cerea PSD să aștepte această opinie de fiecare dată când doreau să facă modificări în Justiție.
Un panou pe care scrie „Frontiera externă Schengen! Poate fi trecută numai la punctele de trecere a frontierei!”, la linia de frontieră ungaro-croată, în apropierea satului Sarok, 21 septembrie 2015.
G4Media scrie că Portul Constanța și frontierele non-UE cu Ucraina și Republica Moldova lipsesc din obiectivele verificate de experții europeni în misiunea Schengen, punând la îndoială concluzia că „România asigură o supraveghere și controale la frontieră de înaltă calitate”.
Publicația cataloghează raportul Comisiei Europene la adresa României ca fiind unul „elogios” și relatează că documentul nu include mai multe probleme de la granițe: în tot Portul Constanța sunt doar două scannere de verificare; intrarea ilegală a unui avion de contrabandă, fără ca Armata să-l vadă; problemele tehnice ale sistemelor video când două tone de cocaină intră în țară.
Economedia scrie că revizuirea datelor privind creșterea economică a României din primul trimestru al anului este una fără precedent, în timp ce G4Media îl citează pe Cătălin Drulă, președintele USR: „INS manipulează cifrele privind economia ca să raporteze șeful Ciucă recorduri inexistente de creștere economică”.
Hotnews explică cele șase noutăți în privința taxelor, după modificările din Parlament, iar PressOne scrie că ucrainenii care își deschid afaceri în România dau de birocrație, dar și de o piață promițătoare.
Agerpres scrie despre șapte militari români de la baza „Mihail Kogălniceanu” și un civil care au fost arestați preventiv pentru furt de combustibil, iar din Europa Liberă aflați ce au cumpărat Rezervele de Stat după începerea războiului din Ucraina.
Captură dintr-un videoclip apărut pe rețelele sociale despre protestele care au avut loc în orașul chinez Guangzhou.
La „Țară în service” despre cum pierde România un profit istoric al companiilor cu acționariat de stat.
Alte știri de la Europa Liberă: soluția Ministerului Sănătății pentru pacienții psihiatrici și George Simion lipește pe AUR eticheta conservatorismului, în locul celei de extremism.
În final, 250 de ONG-uri din România și străinătate cer guvernului să deconteze procedura de avort la cerere și reclamă că accesul la avort a devenit tot mai dificil în România, scrie G4Media.
Alte subiecte:
- Manifestații la Guangzhou împotriva restricțiilor anti-Covid. Cât de frecvente sunt protestele în China? Tot despre China și relația ei cu Occidentul: Xi Jinping îl acuză pe premierul canadian Justin Trudeau de scurgeri de informații către presă despre relațiile dintre cele două țări.
- Protestatarii iranieni au organizat noi demonstrații, iar comercianții și întreprinderile au intrat în grevă pentru a doua zi consecutiv, în timp ce sistemul judiciar a pronunțat alte trei sentințe de condamnare la moarte.
- Regimul militar din Myanmar a amnistiat aproape 6.000 de prizonieri pentru a marca o sărbătoare națională. Printre cei eliberați se numără fostul ambasador britanic Vicky Bowman, consilierul economic australian Sean Turnell și jurnalistul japonez Toru Kubota.
- Curtea Constituțională din Berlin a decis reluarea alegerilor parlamentare regionale care au avut loc în septembrie 2021, ca urmare a condițiilor „haotice” de la secțiile de votare, când multe persoane nu au putut vota din cauza aglomerației, iar acest lucru ar fi putut afecta rezultatul scrutinului.
Nu uitați că așteptăm mesajele voastre la adresa de e-mail treiminute@rferl.org sau pe pagina de Facebook.
Pe curând,
George