3 minute | Cât poate cheltui Ucraina, România cu mai puțină Justiție pentru o pensie mai mare, un semn de viață

Numeroși românii au ieșit în stradă în 2017 și 2018 pentru a cere legi care apără independența Justiției. Acum magistrații își reduc drastic activitatea pentru a cere menținerea pensiei speciale în forma pe care o doresc.

Ucraina nu are altă opțiune decât să repete că învinge, iar Europa donează cu generozitate pentru reconstrucția țării distruse la comanda lui V. Putin. Kievul nu a gestionat niciodată atât de mulți bani, în timp ce în România, banii nu mai ajung pentru câte pensii speciale ar dori cei care le au.

Bun găsit,

Iată principalele știri:

  • Rusia a atacat Kievul și zone din vestul Ucrainei, departe de linia frontului. Președintele Volodimir Zelenski anunță victorii ucrainene, iar comunitatea internațională se reunește la conferința donatorilor pentru reconstrucția Ucrainei.
  • În România, judecătorii și procurorii își încetează activitatea aproape complet, de astăzi, ca protest față de perspectiva pierderilor financiare din pensiile de serviciu.
  • Căutătorii submersibilului Titan ar fi înregistrat zgomote. Cei cinci pasageri dispăruți în adâncul oceanului mai au oxigen pentru aproximativ o zi.

Un plan Marshall pentru Ucraina. Poate folosi Kievul tot ce primește?

Rusia a atacat ieri obiective militare și de infrastructură din capitala Ucrainei, dar și zone din vestul țării, departe de linia frontului din est și sud, notează Reuters. Despre luptele de aici, președintele Volodimir Zelenski a transmis aseară că „războinicii noștri distrug inamicul în mod activ, curățând fizic Ucraina. Acest lucru va continua”.

Potrivit declarațiilor oficiale citate de CNN, Kievul ar fi recuperat, în urma contraofensivei începute acum două săptămâni, 113 kilometri pătrați de teren ocupat de Rusia în urma invaziei din februarie 2022. Reuters notează însă că cele mai recente atacuri ruse arată că Moscova e capabilă să poarte războiul dincolo de linia frontului.

Președintele Ucrainei transmite că luptătorii săi nu se vor opri până nu îi alungă pe ruși de pe teritoriul țării recunoscut internațional. Ucraina nu e dispusă să cedeze zonele anexate ilegal de Rusia.

The Washington Post remarcă un sondaj de opinie potrivit căruia în timp ce 62% dintre ruși spun că ar susține retragerea din Ucraina în această săptămână, același procent s-ar opune dacă retragerea ar însemna renunțarea la teritoriile pe care Rusia pretinde că le-ar fi anexat în septembrie 2022.

Viitorul Ucrainei e în atenția presei internaționale în ajunul conferinței donatorilor de la Londra, când Marea Britanie anunță un nou ajutor de 2,7 miliarde de euro pentru reconstrucția Ucrainei, iar Uniunea Europeană un plan de 50 de miliarde de euro, notează The New York Times.

Politico vorbește despre „Noul Plan Marshall al Europei” și pariul UE de a reconstrui Ucraina.

Costul de până acum al războiului Rusiei împotriva Ucrainei este estimat la 376 de miliarde de euro, notează publicația, iar tot mai multe țări cred că merită să investească în viitorul Ucrainei, dat fiind că Europa încearcă să evite un dezastru umanitar și economic pe continentul său.

Secretarul american de Stat Antony Blinken s-a întâlnit, marți, la Londra, cu ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, cu prilejul conferinței dedicate strângerii de fonduri pentru reconstrucția Ucrainei.

Din punct de vedere militar însă, Europa nu face decât să se bazeze în continuare pe Statele Unite, potrivit unei alte analize Politico.

O provocare pentru donatori și pentru Ucraina va fi cheltuirea banilor pe care îi primește, scrie The Guardian, dat fiind că Kievul nu are (și o admite) capacitatea de a cheltui sume atât de mari.

SUA vor încerca săptămâna aceasta să aducă India de partea Occidentului pe tema războiului împotriva Ucrainei – premierul Indiei se va afla în vizită la Washington, notează CNN, dar nu e clar ce va urma în privința Chinei după ce, la doar o zi de la vizita secretarului de Stat Antony Blinken la Beijing, președintele Joe Biden, într-o declarație spontană, l-a descris pe liderul Chinei, Xi Jinping, drept dictator...

Mai puțină Justiție pentru „mai multă” pensie

Temele săptămânii pentru premierul României, Marcel Ciolacu, depășesc momentul de politică externă al vizitei de azi la Chișinău, alături de fostul premier Nicolae Ciucă.

Acestea vizează de la nivelul prețurilor la alimente de bază (unde premierul cere ajutor de la fostul ministru al Agriculturii, trimis în judecată de DNA, după cum transmite Hotnews) până la reducerea accesului populației la Justiție din cauza... pensiilor speciale.

Judecătorii și procurorii își încetează, de astăzi, activitatea aproape complet, în semn de protest față de proiectul pensiilor speciale. Guvernul României încearcă de ceva vreme să reducă cuantumul acordat prin astfel de pensii „de serviciu” (un angajament luat în fața Comisiei Europene).

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a transmis că Ministerul respectă dreptul magistraților la liberă exprimare, dar dialogul, nu protestul este soluția rezolvării oricărei probleme a sistemului judiciar. „Principiul conform căruia nicio pensie nu poate să depășească salariul este unul moral. Societatea românească așteaptă această reformă a pensiilor de serviciu”, a spus ea.

După numeroase amânări, Guvernul Ciolacu va trebui să tranșeze problema, iar un prim pas, poate cel mai simplu pentru puterea politică pe care o au PSD și Marcel Ciolacu în acest moment, este eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, în ciuda nemulțumirilor chiar din rândul membrilor de partid, după cum notează Libertatea.

Continuă și provocările Guvernului Ciolacu cu privire la lista numirilor în funcții.

Conflictul Abrudean” nu este clarificat deocamdată, remarcă G4Media, care notează și că un consilier de stat numit în Cancelaria premierului Ciolacu raportează că a primit o donație de 80.000 de dolari. Sursa banilor: fiica unui om de afaceri arestat de FBI și condamnat la 13 ani de închisoare în SUA pentru dare de mită.

În Europa Liberă un TOP - cei 15 deputați milionari în lei: opt aleși PSD, câte doi de la PNL și USR și câte unul de la UDMR, AUR și Forța Dreptei.

Coaliția de guvernare dă azi și un test constituțional - Curtea Constituţională dezbate sesizările depuse de USR şi Forţa Dreptei în legătură cu noile legi ale Educaţiei, după cum transmite Agerpres.

Iar de la Cluj, un mare semn de întrebare - orașul are mai multe autobuze electrice, troleibuze și tramvaie decât în 2016, însă cumpără la fel de multă motorină, scrie PressOne, în articolul despre „strategia înșelătoare a Clujului cu privire la emisiile de carbon și calitatea aerului”.

Semne de viață

Presa internațională continuă să abordeze pe larg dispariția submersibilului folosit pentru a transporta cercetători și turiști la epava Titanicului. BBC numără orele pentru care oamenii din acesta mai au oxigen și transmite în format live text evoluția căutărilor.

Garda de coastă a SUA anunță detectarea unor zgomote în apele din Atlanticul de Nord unde este căutat submersibilul, transmite Reuters, iar The Guardian citează „motivele de speranță” și „semnele de viață” invocate de „Clubul Exploratorilor” din care fac parte doi dintre cei cinci pasageri.

Alte știri:

  • Frații Andrew și Tristan Tate au fost trimiși în judecată în România pentru trafic de persoane prin metoda „Loverboy”, notează BBC, CNN, Reuters etc.
  • Trei proiecte legislative care privesc restricții pentru industria jocurilor de noroc sunt blocate în comisiile Camerei Deputaților, scrie G4Media.
  • Absolvenţii de clasa a VIII-a vor susţine miercuri proba la Matematică din cadrul Evaluării Naţionale, transmite Agerpres.

Așteptăm mesajele voastre la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.

Podcastul Europa Liberă SMARTJOB este pe Spotify, Apple Podcast și Google Podcast.

Pe mâine,
Carmen