Bun găsit,
Iată principalele știri:
- Garda de Coastă a SUA a anunțat că submersibilul care transporta cinci pasageri a suferit o „implozie catastrofală”. Fragmente au fost găsite pe fundul Oceanului Atlantic.
- Forțele ucrainene spun că au doborât în această dimineață 13 rachete de croazieră ale Rusiei care se îndreptau spre un aerodrom militar din regiunea Hmelnîțkîi din vestul Ucrainei.
- Forțele armate ruse au folosit 91 de copii drept scuturi umane, arată un raport al Națiunilor Unite.
Sfârșitul submersibilului Titan
Principalul subiect al dimineții în presa din întreaga lume este găsirea, pe fundul Oceanului Atlantic, a rămășițelor submersibilului Titan, nu departe de epava veche de un secol a Titanicului, pe care cei cinci pasageri doreau să o exploreze.
Reuters transmite că, potrivit Gărzii de Coastă a SUA, Titan a suferit o „implozie catastrofală” în care au murit toți cei cinci pasageri. Despre omagiul adus acestora, în The Guardian. BBC explică de ce erau aceștia „adevărați exploratori”, precum și detaliile imploziei.
„Adâncul mării este un mediu interzis, aproape străin, locuit doar de creaturi ciudate, fără ochi, care s-au adaptat la presiuni care ar putea zdrobi instantaneu cel mai avansat submarin al Marinei”, scrie The Washington Post (WP).
ABC News trece în revistă alte tragedii care confirmă convingerea reporterului WP că „atunci când oamenii invadează medii pentru care nu sunt adaptați, există o marjă minimă de eroare”.
Colaj cu cei cinci pasageri care au murit în implozia submersibilului Titan: Shahzada Dawood, Suleman Dawood, Paul-Henry Nargeolet, Stockton Rush și Hamish Harding.
Întrebat despre perspectiva recuperării cadavrelor victimelor, scrie The New York Times, amiralul John Mauger (SUA) a spus că nu are un răspuns, iar „acolo jos, în adâncul mării, este un mediu incredibil de neiertător”.
La CNN, regizorul filmului Titanic, James Cameron, care a coborât de 33 de ori în adâncul mării pentru a vedea epava, spune că oamenii nu au învățat din acea tragedie. Moartea celor cinci pasageri ai submersibilului ar fi putut fi evitată, crede Cameron.
Puteți urmări relatări live text ale evenimentelor, la BBC și The Guardian.
Copiii uciși de Kremlin
Rusia a lansat în această dimineață mai multe rachete de croazieră asupra Ucrainei, au transmis forțele ucrainene. Acestea spun, potrivit CNN, că au doborât 13 rachete lansate din Marea Caspică, care se îndreptau spre un aerodrom militar din regiunea Hmelnîțkîi, în vestul Ucrainei.
Secretarul general al Națiunilor Unite (ONU), António Guterres, a acuzat ieri Rusia pentru uciderea a 136 de copii în Ucraina în 2022 și a adăugat forțele armate ale Kremlinului pe lista globală a infractorilor.
Copii ucraineni privesc urmările bombardamentelor Rusiei asupra orașului Krivoi Rog, 13 iunie 2023. ONU confirmă că Rusia nu doar a ucis copii în Ucraina, dar i-a folosit drept scuturi umane.
Un raport ONU arată că forțele armate ruse și grupurile afiliate au rănit 518 copii și au efectuat 480 de atacuri asupra școlilor și spitalelor. Mai mult, au folosit și 91 de copii drept scuturi umane, notează Reuters.
Condamnarea internațională nu este însă în măsură să modifice situația de pe front, unde, scrie CNN, primele etape ale contraofensivei ucrainene nu sunt „pe măsura așteptărilor”, potrivit declarațiilor a doi oficiali occidentali și ale unui oficial militar american.
Premierul ucrainean, Denîs Anatoliovîci Șmîhal, spune însă că deși contraofensiva țării sale împotriva forțelor ruse invadatoare „va dura”, este „optimist” cu privire la succesul acesteia.
Între timp, un oficial pro-rus acuză Ucraina și amenință România, după explozia de la podul care leagă Crimeea de regiunea ucraineană Herson. Răspunsul MAE, în Europa Liberă: „Lovirea infrastructurii civile e crimă de război”.
Guvernatorul impus de Rusia în Herson (Ucraina) a amenințat cu distrugerea podului Galați-Giurgiulești, care face legătura dintre România și Moldova. În imagine punctul de trecere a frontierei Galați-Giurgiulești.
Și tot aici, o analiză a perspectivelor de viitor ale Ucrainei – fără o invitație concretă de aderare la NATO, mereu sub amenințarea nucleară rusă, dar cu numeroase promisiuni.
Comunitatea internațională a strâns în urma conferinței de la Londra 60 de miliarde de euro pentru reconstrucția Ucrainei, notează Deutsche Welle, iar Germania amintește că potrivit legii internaționale, Rusia e cea care va trebui, de fapt, să plătească.
Presa din Statele Unite analizează pe larg vizita premierului Indiei, Narendra Modi, la Washington și încercarea președintelui Joe Biden de a-l câștiga de partea Occidentului în relația cu Rusia și China. The New York Times notează însă că Modi nici nu a numit Rusia când a vorbit despre „conflictul din Ucraina”.
România – Fără dreptate pentru copiii traficați
Circa 600 de dosare de trafic de minori și pornografie infantilă riscă să fie închise din cauza prescripției răspunderii penale, spune pentru Libertatea Silvia Tăbuşcă, jurist și consultant internațional în combaterea traficului de ființe umane și a criminalității organizate. Aceasta explică de ce face statul român tot mai rău în privința traficului de persoane.
Altfel, magistrații și politicienii, cei direct responsabili de eșecurile din Justiție, sunt preocupați în această perioadă de pensiile speciale. Andreea Pora explică în Europa Liberă de ce țin magistrații cu dinții de pensiile speciale și de vârsta de pensionare.
În G4Media despre un protest spontan al polițiștilor de la Secția 23 din București, după ce le-a fost modificat programul de lucru, iar Curs de Guvernare anunță că „polițiștii amenință să blocheze, «prin conștiinciozitate și scrupulozitate», inclusiv punctele de trecere a frontierei”.
Alte știri:
- Compania Hidroelectrica va fi listată la Bursa de Valori București (BVB). Fondul Proprietatea, acționarul minoritar, a anunțat joi noaptea că scoate la vânzare 17% din pachetul deținut (de aproape 20%), transmite Economedia.
- România și Bulgaria ar urma să devină parte a Spațiului Schengen de liberă circulație anul acesta - cu granițele aeriene din octombrie și eliminarea controalelor la frontierele terestre până la 1 ianuarie 2024, scrie Euroactiv.
- Consiliul Europei cere interzicerea participării Rusiei și Belarusului la Jocurile Olimpice.
Așteptăm mesajele voastre la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Podcastul Europa Liberă SMARTJOB este pe Spotify, Apple Podcast și Google Podcast.
Vă doresc un weekend frumos,
Carmen