Bun găsit,
Iată principalele știri ale zilei:
- Un adolescent a împușcat mortal cel puțin 19 copii și 2 adulți după ce a intrat într-o școală primară din Texas/SUA. Președintele Joe Biden a cerut americanilor să facă presiuni asupra Congresului pentru schimbarea legislației privind armele.
- Comisia Europeană a recomandată iarăși ca România, Bulgaria și Croația să fie admise în spațiul Schengen, potrivit raportului privind starea spaţiului Schengen pentru 2022, publicat marţi pe site-ul Executivului UE.
- 20 de milioane de tone de cereale sunt blocate în Ucraina. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, spune că Rusia blochează exporturile de cereale dinspre Ucraina și folosește propriile resurse destinate exportului în scop politic.
Dezbaterea armelor din SUA
Masacrul din Uvalde/Texas este al doilea cel mai mare atac armat care are loc într-o școală din istoria Statelor Unite ale Americii. Cel puțin 19 copii și 2 adulți au murit potrivit datelor actualizate din această dimineață, când bilanțul tragediei nu era încă încheiat de autorități.
Autorul masacrului este un tânăr pe nume Salvador Ramos, în vârstă de 18 ani, elev la un liceu din apropierea școlii primare din Uvalde. El a fost ucis în timpul atacului.
Cazul readuce în discuție, încă o dată, problematica accesului facil la armele de foc al populației din SUA. NY Times a realizat o analiză a atacurilor armate din școlile americane din care reiese că cel de la Uvalde este al 188-lea din 1970 până în prezent. Cel puțin 200 de persoane au fost ucise în aceste atacuri, fără a fi incluse pe această listă și atacatorii.
Un angajat al școlii din Uvalde discută cu părintele unui elev de-ai școlii. 19 copii și 2 adulți au murit în urma atacului de la școala primară.
Atacul de la Uvalde vine după ce, acum zece zile, alte zece persoane au fost împușcate mortal într-un magazin din Buffalo. Președintele SUA, Joe Biden, a reacționat, vizibil emoționat, și a vorbit despre accesul facil la armele de foc din SUA.
„Unde, în numele lui Dumnezeu, este coloana noastră vertebrală, curajul de a face mai mult și apoi de a face față lobby-urilor? Este timpul să transformăm această durere în acțiune.”
Foametea, ca armă a războiului
Forțele ruse au preluat controlul asupra unora dintre cele mai productive terenuri agricole ale Ucrainei și au distrus, în ultimele săptămâni, infrastructura ucraineană de transport a cererealelor. Ucraina este unul dintre cei mai importanți furnizori de cereale ai lumii iar războiul din această țară stârnește îngrijorări din ce în ce mai mari cu priviri la o posibilă foamete, care ar putea afecta sute de milioane de oameni.
Rusia controlează mai multe porturi ucrainene de la Marea Neagră și capturează sau blochează exporturile de porumb, grâu, floarea soarelui, orz sau ovăz ce pleacă în această perioadă din Ucraina.
Grânele Ucrainei nu mai pot ajunge în alte țări din cauza războiului. Liderii mondiali se tem de o eventuală criză alimentară.
De la Davos, Elveția, la reuniunea Forumului Economic Mondial, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a spus liderilor politici și oamenilor de afaceri că Rusia a confiscat stocurile și utilajele agricole pe care Ucraina le deținea înainte de război.
„Rusia își păstrează propriile exporturi de alimente ca o formă de șantaj, reține aprovizionarea pentru a crește prețurile globale sau comercializează grâu în schimbul sprijinului politic”.
20 de milioane de tone de cereale sunt blocate în prezent în Ucraina, în condițiile în care rețele de distribuție ale cerealelor au fost deja afectate în ultimii ani și de pandemia de Covid. „E o furtună perfectă, în interiorul unei furtuni perfecte”, a comentat la Davos David Beasly, directorul Programului Alimentar Mondial al ONU.
Tot din micul oraș elvețian, omul de afaceri George Soros a întristat și mai mult atmosfera, și așa sumbră, de la reuniune. „Este posibil ca invazia (din Ucraina) să fi fost începutul celui de-al treilea război mondial și este posibil ca civilizația noastră să nu-i supraviețuiască”, a spus Soros, care a atacat regimurile totalitare conduse de V. Putin și Xi Jinping.
Onoarea șefei Curții Supreme
Europa Liberă dezvăluie astăzi cum șefa Înalte Curți de Casație și Justiție a României, Alina Corina Corbu, a câștigat un proces împotriva statului român după ce a fost trimisă în judecată într-un dosar penal al DNA, în care a fost, în cele din urmă, achitată.
Dna Corbu invoca faptul că respectivul dosar i-a afectat reputația și onoarea, mai ales prin scurgerea de informații din dosar către presă și prin faptul că a fost fotografiată în timp ce era escortată la audieri.
Alina Corbu face o radiografie dură a sistemului judiciar în acțiunea sa de chemare în judecată, dar și a presei, care, în opinia domniei sale, relatată în acel document, ar trebui să fie reglementată de către stat. „Statul român este direct responsabil de modul în care funcţionează presa din România, în condiţiile în care este singurul îndreptăţit să elaboreze o lege a presei”.
Judecătoarea Alina Corbu conduce Înalta Curte de Casație și Justiție a României.
Între timp, e adevărat, șefa ÎCCJ și-a schimbat optica privind jurnaliștii. Ea i-a transmis colegului meu, Virgil Burlă, că „reapreciind din perspectiva timpului”, o lege a presei nu ar fi oportună, pentru că ar putea duce la o limitare a libertății de exprimare.
Eu sper doar ca dna Corbu, dacă va judeca vreodată un dosar privind libertatea jurnaliștilor, să nu revină la convingerile pe care le avea acum câțiva ani.
Tot în Europa Liberă puteți citi astăzi un interviu cu ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, care spune că, dacă au fost fraude la Eurovision, conducerea TVR ar trebui să plece. Dl Romașcanu vorbește și despre acuzațiile de plagiat din rândul politicienilor: „Lumea care a făcut carieră la stat a simțit nevoia să se înconjoare de diplome.”
Pe site-ul nostru găsiți și explicațiile guvernului despre cum dorește, efectiv, să pună în aplicare programul prin care vrea să ajute populația și economia cu 1,1 miliarde de euro. Economiștii pe care i-am consultat spun că intenția guvernului ar putea să facă mai multe rău decât bine.
La final și o veste (posibil) bună: Comisia Europeană a recomandat din nou ca România, Croaţia și Bulgaria să fie admise în spaţiul Schengen după ce au îndeplinit criteriile de aderare, conform Raportului privind starea spaţiului Schengen pentru 2022, publicat marţi pe site-ul Executivului UE.
Alte subiecte:
- Fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, a fost reținut. Ce acuzații i se aduc.
- Vacanța 2022, cu până la 25% mai scumpă. Care sunt cauzele și ce preferă românii.
- Insulele Kurile. Ar lansa Rusia un atac militar împotriva Japoniei?
Dacă aveți sugestii sau propuneri de subiecte, ne puteți scrie la adresa de e-mail treiminute@rferl.org.
Pe mâine,
Ionuț