Bun găsit,
Iată principalele știri:
- Elon Musk, patron al companiilor Tesla, SpaceX și Neuralink a finalizat achiziția platformei de socializare Twitter, după luni de controverse și răzgândiri.
- Vladimir Putin a reluat, joi, declarațiile potrivit cărora Occidentul ar fi vinovat de războiul „civil” (!) din Ucraina. El a explicat că există și un Occident „bun”, cu care Rusia vrea să discute.
- Premierul României, Nicolae Ciucă, spune, fără explicații sau clarificări, că ar fi posibilă eliminarea condiționării acordării banilor europeni din PNRR de menținerea unui prag maxim de 9,4% din PIB pentru pensii.
Spectacol ieftin, dar scump
Elon Musk plătește 44 de miliarde de dolari și preia Twitter după luni de controverse și răzgândiri (ajunse până în fața justiției), în „una dintre cele mai ciudate achiziții din istoria Silicon Valley”, scrie BBC. Presa americană și-a deschis în această dimineață edițiile online cu articole ample despre finalizarea tranzacției și „noua eră” pe care o începe Twitter.
The Washington Post notează că imediat ce a preluat compania, Musk a concediat conducerea acesteia, cei mai importanți directori fiind escortați afară din sediul din San Francisco. Musk îi criticase deja pentru mai multe decizii, inclusiv cele legate de moderarea conținutului, și a anunțat că va permite revenirea lui Donald Trump pe platformă. Contul acestuia a fost închis după insurecția din 6 ianuarie 2021 de la Capitoliu, din cauza riscului unor noi incitări la violență.
Elon Musk a spus că va reda accesul la Twitter fostului președintele al SUA, Donald Trump, al cărui cont a fost suspendat în ianuarie 2021, când încerca să blocheze certificarea alegerilor prezidențiale.
Musk nu vrea ca Twitter să devină un loc unde „orice poate fi spus fără consecințe”, arată o scrisoare deschisă pe care a publicat-o joi. Dar, după achiziția de noaptea trecută, în urmă cu câteva ore, el a scris pe Twitter: „pasărea e liberă”, cu trimitere la numele platformei.
The New York Times îl descrie pe noul proprietar al platformei (pe care lideri din întreaga lume o folosesc de ani de zile pentru a-și transmite mesajele) drept un „agent al haosului geopolitic”. Cel mai bogat om al lumii s-a implicat în unele dintre cele mai tensionate situații globale, notează publicația, care trece în revistă acțiunile sau declarațiile referitoare la războiul din Ucraina, tensiunile din Iran sau interesele geopolitice ale Chinei (un important furnizor pentru principala sa afacere – Tesla).
Vladimir Putin descrie lumea
Liderul de la Kremlin a reluat, joi, într-un discurs major de ideologie și politică externă, acuzațiile la adresa Occidentului, dar a sugerat și că e, de fapt, vorba despre Occidentul „cel rău”. Ar exista și unul „bun”, creștin și ale cărui valori Rusia chiar le apără... O trimitere spre grupurile de dreapta din SUA și Europa, notează The New York Times, o reluare a propagandei împotriva minorităților sexuale și a presupusului rasism de care ar da dovadă „elitele” Occidentului în încercarea lor de a limita influența globală a Rusiei.
Declarațiile au loc cu mai puțin de două săptămâni înaintea alegerilor din SUA, care ar putea marca o recâștigare a majorității din Congres de către Partidul Republican (acesta sugerează deja o limitare a sprijinului pentru Ucraina și luptă pentru „valori creștine” precum interzicerea avortului).
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, susține un discurs de politică externă la grupul de reflecție Clubul Valdai, 27 octombrie 2022.
Discursul lui Putin a reluat teme deja cunoscute, înșelătoare sau false, dar, în contextul ultimelor evoluții din Ucraina sugerează și că există o variantă a unui dialog, scrie David Ignatius în The Washington Post. SUA ar trebui să ia în considerare nu o discuție despre cum s-ar încheia războiul din Ucraina, ci una mai amplă, a conviețuirii cu Rusia, adaugă el.
„Cred că Putin este un mincinos și un bătăuș agresiv și sper că ucrainenii continuă să bată Rusia pe câmpul de luptă. Dar Statele Unite au, de asemenea, un interes național constant în a evita un război direct cu Rusia, așa cum a spus Biden în mod repetat”, scrie editorialistul.
Și un element inedit de propagandă a lui Putin notat de colegii de la Radio Europa Liberă Moldova: liderul de la Kremlin pretinde că a încercat să ajute Chișinăul în negocierile de preț cu furnizorul rus de gaze Gazprom...
În Ucraina, autoritățile și populația se luptă cu întreruperile furnizării de electricitate în urma bombardamentelor rusești, notează The Guardian, în timp ce Vladimir Putin nu a arătat vreun regret față de suferința populației civile în discursul în care a diminuat, totuși, amenințarea nucleară, punctează Reuters.
Imagine din Bakhmut, Donețk, unde se poartă unele dintre cele mai grele lupta între forțele ruse și cele ucrainene.
Agenția transmite că președintele SUA, Joe Biden, s-a declarat însă sceptic față de afirmațiile lui Putin, potrivit cărora nu ar intenționa să folosească arsenalul nuclear. „Atunci de ce vorbește despre asta?”, a întrebat Biden citat de Reuters. Potrivit agenției de știri, în Ucraina urmează lupta pentru Herson, îngreunată de vremea proastă și de condițiile din teren.
Potrivit președintelui Volodimir Zelenski, țara a fost până acum ținta a 4.500 de lovituri cu rachete şi peste 8.000 de raiduri aeriene. Evenimentele zilei, în live-blogul Europa Liberă.
Ciolacu, Ciucă și pensiile
Europa Liberă analizează miza renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care stabilește o limită clară a procentului din PIB pe care ar trebui să îl reprezinte cheltuielile cu pensiile (9,4%). Viitorul acestora nu are de-a face doar cu măsuri relevante social, ci și cu decizii electorale, competiția politică dintre PSD și PNL și viitorul coaliției de guvernare. În plus, nimeni nu vrea să taie din pensiile speciale.
Ciolacu e de acord cu o creștere de 15% a pensiilor, dacă e sustenabil, scrie Digi24, în timp ce Spotmedia descrie urmările pentru PNRR ale acțiunilor PSD și PNL. Europarlamentarii REPER Dacian Cioloș și Ramona Strugariu semnalează că, în Parlamentul European, „PSD și PNL au eliminat reformele din condițiile impuse prin PNRR”. Cele 29,2 miliarde de euro din PNRR erau condiționate de realizarea unor reforme în domenii esențiale, precum pensiile.
Premierul Nicolae Ciucă și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au discutat despre ce și cum s-ar putea schimba în PNRR.
„Am convenit [la Bruxelles] că este posibilă înlocuirea limitei de 9,4% din PNRR pentru bugetul de pensii cu un indicator de disciplină financiară”, a anunțat, joi, premierul Nicolae Ciucă, fără explicații, notează G4Media.
Tot aici, o analiză de discurs: Mircea Geoană a avut, joi, o intervenție video în cadrul unei conferințe organizate la ASE, care arată a discurs de candidat la prezidențiale. „Am crezut că, odată cu integrarea euro-atlantică a României, misiunea generației noastre s-a încheiat. M-am înșelat”, a spus Geoană, potrivit analizei semnate de Dan Tăpălagă.
Subiectul apare și în Libertatea, sub semnătura lui Cătălin Tolontan, care remarcă „discursul-surpriză de promovare a stângii naționale” și trece în revistă asemănările cu discursul din 4 octombrie al directorului SRI, Eduard Hellvig.
În Europa Liberă ne întoarcem azi în urmă cu șapte ani, la Colectiv. Eugen Iancu și-a pierdut acolo fiul. „Nu s-a schimbat absolut nimic. E o mare dezamăgire”, spune el.
Alte subiecte:
- Guvernul de la București discută la ședința de vineri rectificarea bugetelor mai multor instituţii, printre care Compania Naţională Romarm, producătoare de armament. Ordinea de zi, la Agerpres.
- Economia SUA a revenit pe creștere în trimestrul trei, cu un avans peste așteptări, de 2,6%, detalii pe Hotnews.ro.
- Coreea de Nord a lansat, vineri, două rachete cu rază scurtă, potrivit Reuters, care citează autorități din Coreea de Sud. Sudul încheie două săptămâni de exerciții militare destinate „descurajării adversarului”.
Așteptăm mesajele voastre la adresa de e-mail treiminute@rferl.org sau pe pagina de Facebook.
Toate bune,
Carmen