Bun găsit,
Iată principalele știri:
- Forțele americane au lansat atacuri aeriene cu avioane de luptă F-16 asupra a două baze din estul Siriei folosite de Corpul Gărzii Revoluționare Islamice din Iran. Anterior, transmit SUA, forțele americane din Irak și Siria fuseseră ținte ale unor atacuri.
- Israel a desfășurat o incursiune terestră în Gaza, dar nu este clar ce urmează în strategia anti-Hamas în condițiile în care gruparea palestiniană are încă ostatici israelieni.
- În România, execuția bugetară pentru luna septembrie arată că deficitul a crescut cu 14 miliarde de lei într-o singură lună, iar cheltuielile statului sunt cu 14% mai mari decât în 2022. Investițiile se plasează la 3% față de 7% din PIB cât prevedea bugetul.
Atacurile cu avioane F-16 în Siria
Statele Unite au anunțat joi seară că au lansat atacuri aeriene asupra a două baze din estul Siriei care ar fi fost folosite de Corpul Gărzii Revoluționare Islamice din Iran (IRGC) și grupări afiliate acestuia. Ar fi vorba despre depozite de muniție aparținând Iranului.
SUA doar se apără, au insistat oficialii americani, după ce forțele sale din Irak și Siria au fost atacate cu drone, de grupări sprijinite de Iran.
Două avioane de luptă F-16 au fost folosite în operațiunea militară a SUA, a aflat AP, dar oficialii citați nu au vrut să dezvăluie câtă muniție a fost folosită de acestea.
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Gen. Patrick Ryder, a explicat că SUA au răspus doar la atacurile recente cu drone asupra bazelor sale din Irak și Siria.
Pentagonul delimitează atacurile de războiul Israel – Hamas și spune că nu a existat o coordonare cu Israel. Dar, după cum precizează Reuters, Hamas, Jihadul Islamic și Hezbollah din Liban sunt toate sprijinite de Iran.
În Fâșia Gaza, controlată de Hamas, situația umanitară s-a înrăutățit pe măsură ce agențiile ONU și-au redus intervențiile din cauza lipsei de combustibil, transmite BBC.
Pauze umanitare vs. incursiuni terestre
Apelul liderilor Uniunii Europene la permiterea unor „pauze umanitare” pentru ca ajutoarele să poată ajunge la civilii din Gaza a fost unanim, precizează publicațiile internaționale, dar, adaugă Politico, „consensul fragil al UE ar putea fi de scurtă durată odată ce prim-ministrul israelian Beniamin Netanyahu ar lansa o invazie terestră completă în Gaza”.
Gaza City/ Fâșia Gaza, joi, 26 octombrie, după un atac aerian israelian.
Aceasta „invazie” pare să fie marele semn de întrebare al experților politici și militari. Israelul a intrat deja pentru scurt timp cu tancuri în Gaza, în ceea ce a descris drept o misiune de pregătire a următorilor pași, doar că acești sunt neclari, scrie The New York Times, care trece în reviste marile probleme ale Israelului:
- Ce se întâmplă cu ostaticii luați de Hamas;
- Care e șansa de succes în anihilarea rețelei de tunelurile folosite de Hamas;
- Care ar fi urmările în regiune;
- Cine ar conduce Gaza dacă Israelul o capturează.
În plus, notează The New York Times, dacă armata israeliană e pregătită de invazie și are chiar un plan, nu același lucru se poate spune despre liderii politici. Consensul nu e ușor de atins, iar Beniamin Netanyahu vrea unanimitate a Cabinetului de război format după 7 octombrie, pentru a nu fi cel care decontează electoral criticile unui eventual eșec.
Guvernul Ciolacu și economia
Europa Liberă analizează datele execuției bugetare pe luna septembrie: deficitul a crescut cu 14 miliarde de lei într-o singură lună, până la peste 56 de miliarde lei, iar cheltuielile statului sunt cu 14% mai mari decât în 2022. Investițiile se plasează la 3% față de 7% din PIB cât prevedea bugetul.
Economistul Bogdan Glăvan sintetizează semnificația cifrelor: „statul are nevoie de bani pentru a întreține niște sisteme publice. De unde face rost de bani? De la ceilalți, adică de la cetățenii care produc”. Statul nu a acționat exact acolo unde ar fi trebuit, adică la reducerea uriașului aparat bugetar, mai spune el.
Ilustrație a artistului Dan Perjovschi. Guvernul Ciolacu nu reușește să își îndeplinească obiectivele bugetare pentru 2023.
Defapt.ro scrie că „execuția bugetară demontează minciuna tăierilor de cheltuieli” și notează că, potrivit datelor publicate de Ministerul de Finanțe, cheltuielile din componenta nerambursabilă a PNRR sunt de doar 200 de milioane de euro – suma alocată fiind de 14,24 miliarde.
RFI România scrie azi că noul pachet de măsuri fiscale creează confuzie în rândul celor care produc mâncare BIO și care spun că vor fi eliminați de pe piață de majorarea TVA de la 5 la 9% pentru alimentele de înaltă valoare calitativă - produsele montane, eco, tradiţionale, autorizate de Ministerul Agriculturii.
De pe hotnews.ro, o anomalie - România este în top 3 al celor mai mari prețuri la energie din Uniunea Europeană, în ciuda plafonărilor. Datele Eurostat arată că România e pe locul trei după Olanda și Belgia la prețurile pentru energie electrică consumată de clienții casnici. La gaze, România e pe locul șase.
Alte știri:
- Patronii stației GPL de la Crevedia, Ionuț Doldurea și Cosmin Stîngă, au primit joi acuzații suplimentare în dosarul exploziilor din 26 august, prin extinderea urmăririi penale.
- Suspectul în atacul armat din statul american Maine în care au murit 18 oameni nu fusese găsit până în primele ore ale zilei de vineri. Live text la CNN.
- Robert Fico își începe mandatul de premier: Slovacia sistează ajutorul militar pentru Ucraina și nu mai susține sancțiunile împotriva Rusiei.
Așteptăm mesajele voastre la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Înainte de a vă dori un weekend cât de liniștit se va putea, un gând către colega noastră, jurnalista RFE/RL, Alsu Kurmașeva, inculpată oficial în Rusia.
Toate bune,
Carmen