3 minute | Cum ne protejăm pădurile, dilema liberalilor & chipurile Facebook

Tăierile ilegale de lemn din pădurile României au devenit o problemă de securitate națională. Autoritățile spun că au intensificat controalele și sancțiunile însă, cu toate acestea, jaful forestier continuă. De ce?

Liderii lumii caută soluții în aceste zile pentru a salva lumea de la o catastrofă climatică. În România, mizele politicienilor sunt mult mai mici: ce partide și în ce formă vor alcătui guvernul dar, mai ales, cu ce câștiguri.

Bun găsit,

Iată știrile dimineții, pe scurt:

  • România a semnat documentul prin care peste 100 de țări își iau angajamentul să oprească defrișările până în 2030.
  • Liberalii au decis marți seara să reia negocierile pentru formarea unui nou Guvern atât cu USR, cât și cu PSD. În partid se conturează deja mai multe tabere.
  • Președintele SUA, Joe Biden, și președintele Klaus Iohannis au anunțat marți construcția unei centrale cu reactoare modulare (SMR), prima de acest fel în România, în parteneriat cu US NuScale Power.
  • 591 de decese și peste 11.000 de cazuri noi de Covid au fost raportate ieri în România. Presiunea este încă mare pe secțiile ATI.

Ce facem cu pădurile?

Documentul semnat de peste 100 de țări privind oprirea defrișărilor până în 2030 este asumat și de România. Europa Liberă a discutat ieri cu ministrul Mediului, Tánczos Barna, care spune că problema defrișărilor pe scară mare din România este de domeniul trecutului.

Oficialul admite că problema de azi a pădurilor românești este exploatarea ilegală de lemn. Jaful, mai exact, un fenomen cu o miză financiară imensă și cu ramificații care, de multe ori, ajung până în birourile instituțiilor publice.

Tánczos Barna spune că autoritățile au intensificat controalele în ultima perioadă și ne-a oferit cifre. Relatările concrete despre jafurile forestiere din România ajung în continuare la public datorită activiștilor și jurnaliștilor, nu autorităților. Cazul agresiunii recente din Bucovina ne arată cât de mult îi deranjează asta pe hoții de lemne.

Tanzcos Barna, ministrul Mediului, admite că România are o problemă cu tăierile ilegale de pădure.

Șansa României, și în acest domeniu, poate fi PNRR. România nu cere doar bani pentru împăduriri, ci s-a angajat „să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor până la 30 iunie 2023”.

Până în toamna anului viitor ar trebui să avem adoptată o strategie forestieră națională pe termen lung, în baza căreia, din 2023, să implementăm legi care să combată exploatarea forestieră și să crească gradul de împădurire. Vom reuși? Experiența ultimelor decenii ne arată că România nu a excelat la a pune în practică strategii. A se vedea haosul liberalizării pieței energiei.

Facebook și chipurile utilizatorilor

Copiii cu vârste cuprinse între 5 și 11 ani din SUA vor putea fi vaccinați cu Pfizer, au decis ieri autoritățile sanitare americane, care au acordat autorizația finală. Directorul Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA recomandă folosirea unei doze de trei ori mai mici decât cea folosită pentru adolescenții de peste 12 ani.

Președintele Joe Biden a spus că măsura reprezintă „pas major înainte” în lupta împotriva pandemiei.

Facebook stoca amprentele faciale ale tuturor utilizatorilor care au fost de acord cu funcția de recunoaștere a chipurilor din fotografii și videoclipuri.

Doar alte câteva țări, printre care China, Cuba și Emiratele Arabe Unite, au aprobat până acum vaccinarea anti-Covid a copiilor din această categorie de vârstă. 28 de milioane de copii din SUA sunt eligibili pentru a primi vaccinul.

Tot din SUA vine o știre care îi interesează pe utilizatorii Facebook. Reprezentanții companiei au anunțat că platforma nu va mai folosi software de recunoaștere facială pentru a identifica fețele din fotografii și videoclipuri.

PSD sau USR?

Biroului Politic Național al PNL a decis aseară ca partidul să negocieze atât cu PSD cât și cu USR o formula guvernamentală care să treacă de Parlament. Atmosfera din timpul ședinței a fost mai tensionată decât precedentele, semn că unii dintre liderii de filiale s-au săturat de baletul politic jucat în ultimele săptămâni dl Cîțu & co.

Florin Cîțu a început să atragă critici din interiorul partidului de la mai mulți lideri importanți. I se reproșează, printre altele, că este responsabil de criza guvernamentală actuală.

În declarația de după ședință, Florin Cîțu nu a anunțat cu ce nume va merge partidul la Cotroceni, ci doar mandatul: „La negocieri vom merge ca premierul să fie al PNL, după care vom discuta detalii”. Detalii.

Pentru liberali, urmează negocieri importante nu doar pentru soarta viitorului guvern, ci și pentru cea a partidului. Orice asociere, fie ea cu USR, fie cu PSD, va avea reverberații diferite asupra aparatului de partid și asupra electoratului.

Conducerea actuală a PNL va trebui să stabilească: cine e mai important?

Alte știri:

  • Președintele american Joe Biden i-a criticat pe liderii Chinei și Rusiei pentru că nu s-au prezentat la summitul COP26 privind schimbările climatice.
  • Analiză RFE | Rusia spune că nu folosește exportul de gaze ca o armă. E adevărat?
  • Cel puțin 19 persoane au fost ucise și alte zeci au fost rănite într-un atac cu bombă asupra unui spital militar din Kabul/Afganistan, revendicat de Statul Islamic.

Dacă aveți comentarii, sugestii sau propuneri de subiecte pe care ați vrea să le citiți în Europa Liberă, ne puteți scrie la adresa de e-mail treiminute@rferl.org.

Rămâneți sănătoși.

Pe mâine,
Ionuț