3 minute | Războiul nu vine din neant. Amenințarea unui jurnalist român. Claritate din Austria: fără Schengen

România a îndeplinit încă din 2011 condițiile tehnice de aderare la spațiul Schengen de liberă circulație. Nu a primit încă și votul politic din partea tuturor statelor membre. (Imagine generică)

Hamas – Israel e și un război al semnificațiilor, interpretărilor, propagandei, fricii constante că se va extinde. Chiar și cea mai pașnică instituție globală – ONU – dincolo de neputința practică, devine simbol al dialogului imposibil. Mai poate împăca cineva sau ceva două realități contradictorii?

Bun găsit,

Iată principalele știri:

  • Israelul cere demisia secretarului general al ONU, António Guterres, după discursul în care acesta a spus că războiul Hamas – Israel nu a venit din neant, ci după „56 de ani de ocupație sufocantă” israeliană împotriva poporului palestinian.
  • În România, Parchetul Sectorului 4 a decis să renunțe la urmărirea penală în dosarul amenințărilor primite de jurnalista Emilia Șercan pe motiv că nu ar exista un „interes public în urmărirea faptei”.
  • Cancelarul Austriei transmite că extinderea spațiului Schengen e imposibilă cât timp problemele lui nu vor fi rezolvate. Recent, mai multe țări Schengen au reintrodus controale la granițele comune.

Israelul cere demisia șefului ONU

Ambasadorul Israelului la Națiunile Unite, Gilad Erdan, a transmis că secretarul general al ONU, António Guterres, nu este apt să conducă organizația și ar trebui să demisioneze imediat. Anterior, Guterres condamnase atacul Hamas asupra Israelului, dar discursul său a fost critic și față de Israel.

După cum explică The Washington Post, Guterres a explicat că niciuna dintre părțile implicate într-un conflict armat nu este deasupra legii internaționale și că a proteja civili nu înseamnă a le cere să se retragă în sudul Fâșiei Gaza unde nu au „adăpost, hrană, apă, medicamente și combustibil” și apoi să continui să bombardezi și sudul.

Pe 24 octombrie, o rachetă israeliană a lovit Rafah, în sudul Fâșiei Gaza, unde civilii palestinieni fuseseră îndemnați de Israel să se retragă și unde sunt blocați în condiții de criză umanitară.

Secretarul general al ONU a spus și că atacul Hamas din 7 octombrie, deși „îngrozitor”, nu vine „din neant”, ci după „56 de ani de ocupație sufocantă” israeliană împotriva poporului palestinian, notează și Politico.

Însă pentru ministrul de Externe al Israelului, Eli Cohen, care și-a anulat întâlnirea cu Guterres, „după masacrul din 7 octombrie, nu mai este loc pentru o abordare echilibrată. Hamas trebuie șters de pe fața planetei!”, a scris acesta pe platforma X, fosta Twitter.

Operațiunile umanitare ONU din Gaza s-ar putea opri în câteva ore, atrage atenția BBC, în lipsa combustibilului care permite deplasarea și transportul ajutoarelor. Potrivit Națiunilor Unite, situația civililor din Gaza se îndreaptă către o catastrofă.

Reuters notează că SUA și Rusia propun rezoluții ONU separate pentru intervenții umanitare în Gaza. SUA cer o „pauză” în conflictul armat, în timp ce Rusia propune un acord de încetare a focului, o abordare mai formală și de durată mai lungă.

Reuters precizează că doar în cursul zilei de marți au fost uciși 704 palestinieni, inclusiv 305 copii, potrivit autorităților de sănătate din Gaza condusă de gruparea Hamas. Potrivit acestora, de la începutul războiului, pe 7 octombrie, ar fi murit peste 2.300 de copii, notează BBC.

Între timp, Australia a anunțat că își sporește prezența militară în Orientul Apropiat, potrivit The Guardian, iar SUA trimite Israelului două baterii de apărare Iron Dome, potrivit DefenseNews.

Sistemul Iron Dome interceptează rachete lansate din Gaza. 9 octombrie 2023

Europa Liberă România a explicat aici ce este și cum funcționează sistemul Iron Dome folosit de Israel pentru a se apăra de rachetele Hamas.

Amenințarea unei jurnaliste

În România, Parchetul Sectorului 4 a decis să renunțe la urmărirea penală în dosarul amenințărilor primite de jurnalista Emilia Șercan pe motiv că „nu există un interes public în urmărirea faptei”, transmite Europa Liberă.

Emilia Șercan a primit un mesaj de amenințare pe 19 ianuarie 2022, la o zi după ce a scris că doctoratul premierului de la acea vreme, Nicolae Ciucă, este plagiat. Libertatea precizează că Judecătoria Sector 4 trebuie să se pronunțe acum cu privire de renunțarea la urmărirea penală. Termenul stabilit este de 1 noiembrie 2023.

Jurnalista a fost amenințată cu moartea și în 2019, după ce a dezvăluit plagiatul rectorului Academiei de Poliție, iar ancheta procurorilor a arătat că operațiunea de intimidare a fost condusă de șefii instituției, precizează Spotmedia.

Tot aici, despre un „puci în instituția care analizează achizițiile publice. Ca să poată chiuli în voie, angajații au demis șefa și încalcă trei hotărâri judecătorești”, scrie Ioana Ene Dogioiu despre ce se întâmplă la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC).

Schengen, extindere „imposibilă”

Presa din România preia azi relatările din Bulgaria despre concluziile întâlnirii dintre cancelarul Karl Nehammer cu premierul Bulgariei, Nikolai Denkov.

„Până când spațiul Schengen nu va fi reparat, extinderea este de neconceput”, a spus Nehammer, potrivit Digi24, care preia agenția de presă bulgară dpa. Cancelarul a precizat că și miniștrii de Externe ai UE susțin că Schengen nu mai funcționează și de aceea tot mai multe state membre reintroduc controalele la frontieră.

În 2011, premierul Emil Boc vizita noul terminal de pe Aeroportul International „Henri Coandă”. Acesta urma să fie dat în funcțiune în acel an, cât România se aștepta să adere la Schengen.

G4Media pune declarația în context – un vot pentru aderarea României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație ar mai putea avea loc, cel mai devreme, în decembrie. Dacă va fi pus pe agenda reuniunii miniștrilor Afacerilor Interne din UE. G4Media analizează azi și „Cum au hrănit euroscepticismul și discursul naționalist eșecurile aderării la Schengen”.

Guvernul Ciolacu se luptă, între timp, cu deficitul bugetar. EduPedu scrie despre un proiect de ordonanță de urgență prin care toate sumele rămase în conturile ordonatorilor de credite și necheltuite până în prezent vor fi obligatoriu virate de către școli, primării și alte instituții de stat în Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului.

Cum umple guvernul pușculița Fondului de rezervă și unde se duc banii, în Europa Liberă România.

Alte știri:

  • Parlamentul României a aprobat cumpărarea a 32 de avioane F-35, scrie Hotnews.ro, care precizează și cât plătesc Polonia și Cehia pe achiziții similare.
  • În Slovacia, politicianul pro-rus Robert Fico urmează să fie numit premier în cursul zilei de azi, transmite Politico.
  • În SUA, Mike Johnson este a patra nominalizare a republicanilor americani pentru conducerea Camerei Reprezentanților, transmite NPR. Blocajul numirii unui noi lider durează de trei săptămâni.

Așteptăm mesajele voastre la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.

Toate bune,
Carmen