Bun găsit,
Iată principalele știri:
- Alegerile din SUA pentru Senat au fost într-o oarecare măsură tranșate, cu păstrarea controlului de către democrați, urmând ca lupta pentru fiecare loc din Camera Reprezentanților să continue zilele următoare.
- Săptămâna aceasta are loc Summitul G20, de la care lipsește președintele rus. În lipsa lui Vladimir Putin, cea mai importantă întâlnire este organizată între președinții din SUA și China.
- Presa din Suedia scrie despre o posibilă schimbare de atitudine a guvernului suedez în privința aderării României la Schengen.
Democrații sfidează „valul roșu”
Partidul Democrat păstrează controlul asupra Senatului american, sfidând speranțele republicanilor pentru un „val roșu” în alegerile de la jumătatea mandatului, transmite Reuters.
Cu cel puțin un echilibru 50-50 asigurat și cu un vot de departajare deținut de vicepreședinta democrată Kamala Harris, atenția se îndreaptă acum spre Georgia, unde un al doilea tur de scrutin le-ar putea aduce democraților majoritatea.
Un rezultat favorabil pe 6 decembrie le-ar întări puterea democraților în Congres, pe măsură ce șansele de a avea majoritatea și în Camera Reprezentanților nu au dispărut complet.
Ron DeSantis se pregătește să vorbească în timpul unui miting de campanie alături de Donald Trump, Florida, 31 octombrie 2018.
The New York Times scrie că, în acest timp, republicanii cântăresc viitorul partidului: mulți lideri GOP consideră acum că imaginea fostului președinte Donald Trump a fost mai degrabă un dezavantaj.
Cotidianul mai scrie că, în interviurile de duminică, republicanii au căutat să se distanțeze de Trump, care ar urma totuși să își anunțe marți candidatura pentru 2024, în timp ce The Washington Post este mai tranșant: Partidul Republican începe să ia în considerare un viitor post-Trump.
În plus, The Washington Post a realizat un top 10 al prezidențiabililor din Partidul Republican. Chiar dacă fostul președinte este clasat al doilea, favorit pentru nominalizare este Ron DeSantis, ales confortabil ca guvernator de Florida.
Summit de război
Liderii a 20 dintre cele mai puternice țări ale Planetei (plus Uniunea Europeană) se întâlnesc în aceste zile în Indonezia, divizați de războiul din Ucraina, scrie The Washington Post.
Alte subiecte majore de discuție sunt economia mondială tot mai slabă, criza datoriilor pentru țările în curs de dezvoltare și schimbările climatice. Cu toate acestea, cotidianul american nu este optimist în privința deciziilor care vor fi luate la acest summit.
Aceeași idee este enunțată și de CNN: Joe Biden și Xi Jinping se întorc la masa negocierilor cu mize mari și așteptări scăzute.
Joe Biden și Xi Jinping în interiorul Marii Săli a Poporului din Beijing, 4 decembrie 2013.
În plus, Associated Press menționează că, în ciuda încercării Casei Albe de a minimaliza orice noțiune de conflict între cele două superputeri, întâlnirea Biden-Xi vine în contextul în care tensiunile sunt în creștere - în special în privința Taiwanului. O analiză în acest sens, inclusiv la Europa Liberă.
AP menționează că, în timp ce Vladimir Putin stă deoparte, Joe Biden va face cunoștință cu noul prim-ministru britanic Rishi Sunak, respectiv noua șefă a guvernului italian, Giorgia Meloni.
The Guardian le explică cititorilor săi la ce să fie atenți la acest summit, în timp ce Reuters scrie despre un summit decăzut într-un con de umbră: COP27. Progresul lent al discuțiilor alimentează îngrijorarea cu privire la acordul final, titrează agenția britanică.
Poliția și forțele de securitate asigură perimetrul după o explozie pe strada pietonală Istiklal din Istanbul, Turcia, 13 noiembrie 2022.
Presa internațională scrie și despre explozia de ieri din centrul metropolei turce Istanbul, iar agenția Anadolu oferă un bilanț actualizat - opt morți și 81 de răniți - și anunță arestarea unui suspect. Ministerul turc de Interne pune atacul pe seama PKK, Partidul Muncitorilor din Kurdistan, organizație declarată ca fiind teroristă.
Herson - noi crime de război, dar și bucurie după eliberare
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat soldații ruși de comiterea de crime de război și de uciderea civililor în Herson, după retragerea Rusiei, scrie Reuters.
„Anchetatorii au documentat deja peste 400 de crime de război rusești. Au fost găsite cadavre ale civililor și militarilor morți. Armata rusă a lăsat în urmă aceeași sălbăticie pe care a făcut-o și în alte regiuni ale țării în care a intrat”, a spus el duminică seară.
The Guardian publică într-un reportaj din Herson mărturia unui supraviețuitor: „Este un miracol că sunt aici”. O altă mărturie, în același ziar, vine din regiunea Nikolaiev. „Nu mă pot oprit din zâmbit”, spune o femeie bucuroasă că satul ei a fost eliberat de forțele ucrainene.
Mai multe picturi murale ale artistului stradal britanic Banksy au apărut în unele orașe eliberate din Ucraina.
În timp ce Institutul pentru Studiul Războiului afirmă că retragerea forțelor rusești din Herson „aprinde o fractură ideologică între figurile pro-război și președintele rus Vladimir Putin”, RFE/RL publică o analiză cu privire la ce ar putea urma în război în iarna care vine.
Tot în Ucraina au apărut câteva picturi murale ale artistului Banksy, scrie CNN.
Banii în plus ai Guvernului
Publicațiile românești redau luni dimineață pe larg din interviul acordat de Marcel Ciolacu la Antena 3, unde președintele PSD a vorbit despre decizia care trebuie luată anul acest legat de pensiile speciale - detalii pe News.ro, candidatul PSD la prezidențiale - amănunte pe Digi24 și despre demisia cerută primarului Capitalei, Nicușor Dan - Digi24.
Tot pe Digi24 despre cine sunt „minionii” lui Vladimir Putin în România - o analiză a partidelor de buzunare care fac propagandă pentru Rusia.
G4Media, dar și alte publicații, citează presa suedeză, care scrie că guvernul minoritar de la Stockholm nu are sprijin în parlament, iar opoziția politică din Suedia s-ar opune aderării României la Schengen, acest lucru nefiind „în interesul securității interne” a țării.
Între timp, PressOne scrie că România se pregătește pentru o posibilă creștere bruscă a numărului de refugiați din Ucraina, odată cu venirea iernii. „Capacitatea în centrele de tranzit s-a dublat”, spune Raed Arafat.
Elevi ucraineni la Colegiul Mihai Viteazul din București. „Atât timp cât nu le trec bombe pe deasupra capului, sunt în siguranță”, spune o profesoară.
Profit.ro relatează despre planul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, ca instrumentele de protecție a consumatorilor în cazul serviciilor financiar-bancare să treacă de la ANPC la banca centrală, așa cum a fost înainte de 2008.
Curs de Guvernare spune că Guvernul român a încasat între 10 și 15 miliarde de lei exclusiv din suprataxarea companiilor energetice, doar în primele nouă luni ale anului. La această sumă se mai adaugă venituri suplimentare obținute din dividende și impozite pe profit, precum și venituri suplimentare din TVA și accize. În total, în acest an, statul român ar putea încasa circa 50 miliarde de lei cu titlul de venituri suplimentare.
Panorama scrie despre cum a schimbat războiul harta importurilor de petrol și gaze ale României, iar Libertatea relatează despre ședință de urgență care a avut loc aseară la Chișinău, două scenarii find posibile în acest moment: remanierea sau demisia guvernului.
Colegii de la Europa Liberă scriu despre o poluare care nu se vede, dar se aude - cât de zgomotos este un oraș, cum vrea statul român să ascundă sub preș situația podurilor ridicate ilegal, dar și despre viața elevilor ucraineni în România.
Alte subiecte:
- Jurnalismul la comandă și justificarea unui lider PSD: „Dacă marcăm articolele plătite în presă, văd adversarii strategia de comunicare”.
- Cine se teme de creșterea salariului minim? Între promisiunea politicienilor și supărarea patronilor.
- Zeci de angajați ai guvernului încasează și salariu, și pensie specială.
Nu uitați că așteptăm mesajele voastre la adresa de e-mail treiminute@rferl.org sau pe pagina de Facebook.
Pe curând,
George