3 minute | Protest în direct în Rusia, vești proaste din China; Parlamentul a inventat „discriminarea politică”

Protestul Marinei Ovsyannikova a ajuns la milioane de persoane din Rusia. Canalul 1 este cel mai vizionat post de televiziune din Rusia și este deținut de statul rus.

Ucraina intră a 20-a zi de război, iar o încetare imediată a focului este improbabilă. Între timp, SUA și Occidentul au noi motive de îngrijorare, care vin din China. Și nu doar în contextul războiului.

Bun găsit,

Iată știrile zilei:

  • Explozii puternice au fost raportate de jurnaliști la Kiev, în această dimineață. Războiul ordonat de Vladimir Putin în Ucraina a intrat în ziua 20.
  • China se confruntă cu cel mai mare număr de cazuri de Covid de la începutul pandemiei din 2020. Mai multe activități au fost restricționate pentru limitarea răspândirii virusului.
  • Guvernul României va plafona prețul gazelor naturale și al electricității până în 2023, a anunțat aseară premierul Nicolae Ciucă.

Protest la televizor

Guvernele și media internaționale pun accent în ultima perioadă tot mai mult pe acțiunile de opoziție împotriva războiului din interiorul Rusiei. Eșecul diplomatic de a stopa intențiile belicoase ale lui Vladimir Putin, soldat cu dramele în desfășurare din Ucraina, readuc în discuție un principiu conform căruia chiar și o autocrație se poate schimba dacă există suficientă presiune din interior.

Jurnalista Marina Ovsyannikova, editor la postul de televiziune Canal 1 – stație controlată de statul rus – a apărut aseară pe un platou de știri, în direct, cu o pancartă pe care erau scrise mesaje anti-război.

„Nu războiului, opriți războiul, nu credeți propaganda, vă mint aici” sunt mesajele transmise de cea mai importantă televiziune rusească, care ajunge în casele a aproximativ 250 de milioane de persoane.

Înainte de protest, Ovsyannikova a înregistrat un videoclip în care a numit evenimentele din Ucraina drept „crimă” și a spus că îi este rușine să lucreze pentru ceea ce ea a numit propaganda de la Kremlin.

BBC scrie în această dimineață că Marina Ovsyannikova ar fi fost reținută de autoritățile ruse după protestul neobișnuit de aseară.

Acțiunea curajoasă a Marinei vine după ce mii de ruși au fost arestați în ultimele zile pentru că au scandat împotriva războiului comandat de președintele Vladimir Putin. O tânără a fost ridicată de Poliție pentru simplul fapt că s-a așezat cu o foaie albă – fără niciun mesaj – la o demonstrație din Nizhny Novgorod/centrul Rusiei.

O altă pistă care ar putea duce la schimbări în Rusia este cea a sancționării oligarhilor. Când spui oligarhi, te gândești inevitabil la Rusia și când spui oligarhi din Rusia, te gândești implicit la afaceri cu Kremlinul.

Roman Abramovici este unul dintre cei mai bogați ruși. El a fost până să înceapă războiul din Ucraina proprietarul clubului de fotbal Chelsea Londra.

În ultimele două zile, autoritățile din Italia și Spania au confiscat iahturi de 500, respectiv 140 de milioane de dolari aparținând unor oligarhi ruși. Astăzi, BBC publică o investigație conform căreia Roman Abramovici, fostul proprietar al clubului de fotbal Chelsea Londra, ar fi dat mită pentru a prelua de la statul rus compania care l-a făcut miliardar.

Mulți dintre așa-zișii oligarhi ruși au făcut avere datorită lui Vladimir Putin, însă e greu de crezut că astăzi le pasă mai mult de liderul de la Kremlin decât de propria bogăție. Pentru ei, războiul este o decizie managerială greșită. Iar pentru asta, în companiile mari, se concediază.

Pericolul China

SUA continuă retorica unui posibil sprijin pe care China ar lua în calcul să îl acorde Rusiei lui Vladimir Putin, în contextul războiului din Ucraina. Regimul comunist de la Beijing a avut poziții ambigue după invadarea neprovocată a Ucrainei. Deși a condamnat violența și a făcut apel la pace, China nu a criticat fățiș Kremlinului.

New York Times publică astăzi o analiză despre cum Beijingul vede un singur câștigător al războiului din Ucraina: China.

Președintele Chinei, Xi Jinping a cerut pace în Ucraina, însă nu l-a criticat direct pe Vladimir Putin pentru intervenția neprovocată din țara vecină.

Ieri, la Roma, consilierul pentru securitate națională de la Casă Albă, Jake Sullivan, l-a avertizat pe oficialul chinez Yang Jiechi despre consecințele pe care China le-ar putea suferi în cazul în care va sprijini Rusia. Beijingul a negat, încă o dată, că ar lua în calcul un astfel de scenariu.

Tot din China vine o veste proastă pentru cei care credeau că pandemia de Covid s-a încheiat. Țara asiatică a raportat ieri cel mai mare număr de cazuri noi de Covid de la începutul pandemiei, din 2020, și până în prezent. Mai multe activități au fost restricționate în marile orașe unde au fost descoperite focare.

China are un număr relativ mic de persoane vaccinate spre deosebire de țările din Occident, unde majoritatea restricțiilor – dacă nu toate – au fost deja ridicate în ultimele săptămâni.

Închisoare pentru critici aduse politicienilor

O inițiativă legislativă scandaloasă a fost adoptată ieri de Parlamentul României. Camera Deputaților a votat un proiect de lege privind actualizarea Codului Penal, al cărui scop inițial era punerea în acord a legislației penale cu o directivă europeană privind discriminarea pe criterii etnice, de rasă sau de sex.

Pe lângă aceste tipuri de discriminare, șefa Comisiei Juridice din Camera Deputaților, Laura Vicol (PSD), a introdus un amendament conform căruia și cei care discriminează pe motiv de apartenență politică pot face până la trei ani de închisoare.

Laura Vicol, șefa Comisiei Juridice din Camera Deputaților, și-a dori ca cei care îi critică pe politicieni să meargă la închisoare.

USR a anunțat că va ataca la Curtea Constituțională proiectul de lege, despre care spune că ar putea face ca orice cetățean sau jurnalist care critică un politician să poată fi sancționat. E greu de înțeles cum o astfel de inițiativă a putut trece de Parlament, instituție la temelia căreia printre principiile de bază se află și critica. Fie ea adresată direct unui politician.

Un alt subiect intern important este anunțul de aseară al premierul Nicolae Ciucă referitor la plafonarea pentru 1 an, începând din aprilie, a prețului la gaze și electricitate. Ciucă a transmis că toți consumatorii casnici vor plăti 0,68 de lei/kw pentru un consum de până la 100 de kw și 0,8 lei pentru un consum între 100 și 300 kw la curent electric și 0,31 de lei/kw pentru gaze.

Alte subiecte:

Dacă aveți sugestii de subiecte pe care să le abordăm la Europa Liberă ne puteți scrie la adresa de e-mail treiminute@rferl.org .

Pe mâine,
Ionuț