Bun găsit,
Iată principalele știri:
- Autoritățile ucrainene au respins cererea Rusiei de predare a orașului Mariupol, devastat de atacurile forțelor lui Vladimir Putin, scena unora dintre cele mai violente atacuri asupra civililor.
- 10 milioane de oameni (un sfert din populația Ucrainei), și-au părăsit locuințele din fața atacurilor armatei Rusiei. Aproape 3,5 milioane au plecat din țară, potrivit datelor oficiale.
- Președintele SUA, Joe Biden, participă, joi, la reuniunea de urgență a liderilor NATO de la Bruxelles și vizitează, vineri, Varșovia. Polonia sprijină, fără succes deocamdată, crearea unei forțe de menținere a păcii în Ucraina.
Mariupol: „Teroarea care nu va putea fi uitată”
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, descrie atacurile devastatoare asupra orașului-port Mariupol, de la Marea Azov, drept crime de război și un act de „teroare care nu va putea fi uitat timp de secole”.
Declarația este preluată inclusiv de organizația de știri a Vaticanului, care adaugă că autoritățile locale din Mariupol spun că forțele Rusiei au deportat în Rusia mii de locuitori ai orașului.
Oamenii rămași în Mariupol sunt înconjurați de ruine. Imagine din 19 martie 2022.
În acest oraș, din care au apărut informații și imagini cumplite, forțele Rusiei au bombardat o maternitate, teatrul în care se adăposteau civili, iar sâmbătă și o școală care era, de asemenea, adăpost pentru câteva sute de civili.
Orașul, poziționat strategic, a fost atacat încă din prima zi a războiului ordonat de Vladimir Putin împotriva Ucrainei, iar soarta civililor de aici a fost descrisă drept un coșmar de organizațiile umanitare.
Întrebat despre situația din Mariupol, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a spus, duminică, într-un interviu pentru CBS News, că, în ultimele săptămâni, SUA au văzut atacurile deliberate asupra orașelor și civililor. „Este dezgustător”, a adăugat acesta.
Bombardarea unei maternități din Mariupol a îngrozit Occidentul. Rusia pretinde că era vorba despre sediul unui regiment de luptă a naționaliștilor ucraineni, afrimații contrazise inclusiv de Națiunile Unite.
De altfel, oficialii SUA l-au numit deja pe Vladimir Putin „criminal de război”, dar consecințele sunt mai degrabă politice, decât practice. De altfel, după cu remarcă The Washington Post, SUA urmează să descrie abia astăzi, în mod oficial, drept genocid represiunea începută în 2017 în Myanmar împotriva minorității musulmane rohingya. Nici măcar această desemnare oficială nu va veni cu consecințe directe asupra guvernului militar deja aflat în proces la Curtea Internațională de Justiție de la Haga.
În Ucraina, atacurile asupra civililor au dus la condamnare generalizată, dar, în afară de sancțiuni asupra economiei și oligarhilor din Rusia, nu și la o intervenție directă a Occidentului, care livrează însă armament.
Polonia insistă pentru înființarea unei misiuni de menținere a păcii și va susține ideea la reuniunea liderilor NATO de joi, dar, remarcă The New York Times, SUA și NATO resping la unison o prezență militară concretă în Ucraina. La discuțiile de la Bruxelles va participa și președintele SUA, care va merge, vineri, la Varșovia.
Ideea unei forțe de menținere a păcii în Ucraina a fost lansată din 15 martie, când liderii Poloniei, Cehiei și Sloveniei au vizitat Kievul aflat sub bombardamente.
Astăzi, Joe Biden va discuta telefonic cu președintele Franței, Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz și premierii Italiei și Marii Britanii, Mario Draghi și Boris Johnson.
Deși devastat de bombardamentele Rusiei și complet încercuit, Mariupol a respins cererea Rusiei de predare a armelor până azi dimineață la ora locală 4:00. Rusia promisese că nu va ataca civilii care vor să plece, dacă cei care apără orașul vor depune armele.
Kievul nu exclude însă negocieri. În discursul susținut ieri în fața parlamentarilor din Israel, președintele Zelenski a sugerat că Ierusalim ar fi un loc potrivit pentru negocieri.
Președintele Ucrainei se adresează frecvent politicienilor din țările democratice, invocând momente istorice relevante pentru țările acestora. Le cere ajutor concret și primește aplauze îndelungate. Comparația făcută cu Holocaustul, în fața parlamentarilor israelieni, pare să fi fost o alegere nefericită.
El a invocat Holocaustul, dar, comentează The Jerusalem Post, comparația dintre situația din Ucraina cu Holocaustul nu a avut efectul pe care pare să îl fi dorit președintele Ucrainei. Ministrul Comunicaţiilor, Yoaz Hendel, a spus că invocarea „soluției finale” în discursul lui Zelenski este „revoltătoare”.
Criza alimentară
„Războiul din Ucraina amenință să cauzeze o criză alimentară globală”, titrează The New York Times. Nu doar distrugerile și faptul că fermierii ucraineni nu pot planta culturi au urmări grave pentru stocurile alimentare, „fabricile europene de îngrășăminte au redus deja semnificativ producția din cauza prețurilor ridicate la energie, iar fermierii din Brazilia până în Texas reduc folosirea îngrășământului, ceea ce va reduce volumul următoarelor recolte”.
Dacă cheltuielile mari cu îngrășămintele se mențin 2-3 ani, producția va scădea în România sub 50%, spune pentru Europa Liberă Aurel Popescu, reprezentant al Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificație și Produse Făinoase (ROMPAN).
Europa Liberă a explicat efectele asupra fermierilor din Romania, care estimează o scumpire a hranei cu 20% în a doua parte a anului. După 24 februarie, odată cu războiul pornit de Rusia, importatorii nu mai aduc produse de aici, dar nici din Rusia, din cauza sancțiunilor economice impuse de comunitatea internațională.
„Eu nu am îngrășăminte pe bază de azot cumpărate. Nu se mai găsesc momentan sau dacă sunt, sunt la prețuri triple. Uneori risc să nu le primesc, mulți importatori nu mai promit că și livrează produsele. Le comand acum, și îmi ajung peste câteva săptămâni, asta dacă le primesc”, a spus, pentru Europa Liberă, Ștefănel Motea, fermier din județul Galați.
Lacrimile refugiaților
Presa internațională transmite povești sfâșietoare ale ucrainenilor atacați de la Kiev la Mariupol, dar și ale refugiaților ucraineni – deja peste trei milioane, alături de cei aproape 7 milioane dislocați în interiorul țării.
Tatiana Preahina a părăsit Kievul în 1 martie. Fiul ei, de doi ani, nu înțelege ce se întâmplă, dar îl strigă, în somn, pe tatăl lui rămas la război. Europa Liberă a stat de vorbă cu Tatiana la Timișoara.
Tatiana mai vorbește cu soțul ei rămas în Kiev la telefon. „Am plecat pe 1 martie din Kiev, când ne-am dat seama că trebuie să protejăm copiii. Sunt aici cu mama mea, în vârstă de 63 de ani, cu fiul meu de 2 ani și cu nepoții mei, copiii surorii mele, în vârstă de 2 și 10 ani”, a spus femeia, aflată acum la Timișoara, pentru Europa Liberă.
În România au intrat până acum 500.000 de refugiați ucraineni, mulți au plecat deja, alții locuiesc aici și au început chiar să muncească. Peste 2.300 de oferte de locuri de muncă dedicate refugiaților ucraineni au fost lansate de companiile din România, prin intermediul Agențiilor de Ocupare a Forței de Muncă, arată datele obținute de Europa Liberă România. Alte câteva sute de anunțuri au fost postate pe site-urile de angajări.
Voluntarii din Gara de Nord au avut grijă de refugiații ucraineni din primul moment în care aceștia au ajuns aici. Imagine din 28 februarie.
După acțiuni impresionante ale voluntarilor români care i-au așteptat pe ucraineni la granițe și i-au ajutat sau găzduit, Libertatea scrie despre dezamăgirea voluntarilor din Gara de Nord, dintre care unii au decis să se retragă după ce autoritățile „au preluat” organizarea.
Dictatori și obiceiurile lor
Producătorul hainei de 12.000 de euro purtate de Vladimir Putin la mitingul de vineri spune că e rușinat de acest lucru.
La mitingul de vineri autoritățile au umplut tribunele cu rușii „fericiți și frumoși”. Vladimir Putin a sărbătorit anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea.
Într-un interviu pentru La Republica, Pier Luigi Loro Piana, patronul companiei piemonteze, adaugă că firma se dezice de acțiunile lui Vladimir Putin și face donații importante pentru Ucraina.
Cea mai nouă țintă a represiunii Rusiei sunt muzicienii, scrie BBC.
Despre ieșirile nervoase ale lui Vladimir Putin și ce transmit ele, Europa Liberă a scris sâmbătă, iar duminică, tot despre dictatori - ce s-a ales de vilele lui Ceaușescu: vândute, privatizate sau lăsate în paragină.
Alte știri:
- Bombardamentele rusești din Sumî au avariat un rezervor de amoniac, fără riscuri pentru locuitorii din apropiere, a anunțat astăzi Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență din Ucraina, citat de New York Times.
- China afirmă că nu va trimite arme și muniții pentru a sprijini războiul Rusiei din Ucraina, transmite BBC.
- Rusia pretinde că purtarea culorii galbene, cu elemente albastre, de astronauții ruși ajunși vineri, pe Stația Spațială Internațională, nu ar avea nicio legătură cu culorile steagului Ucrainei...
Dacă aveți sugestii sau propuneri de subiecte pe care să le acoperim la Europa Liberă ne puteți scrie la adresa de e-mail treiminute@rferl.org.
Toate cele bune,
Carmen