Bun găsit,
Iată știrile zilei:
- Vladimir Putin a semnat marți un decret care îi permite să rezilieze exporturile și acordurile internaționale. Guvernul rus a primit termen de 10 zile să întocmească o listă a persoanelor și entităților care vor fi sancționate de Kremlin.
- Curtea Supremă a SUA a confirmat autenticitatea documentului publicat luni de Politico referitor la intenția abolirii legii care protejează dreptul la avort. Joe Biden a făcut apel la alegători să voteze politicienii care vor proteja acest drept.
- Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, se va întâlni astăzi, la București, cu președintele roman Klaus Iohannis și cu prim-ministrul Nicolae Ciucă.
Rusia a supărat Israel
Expunerea prizonierilor de război pe străzile Moscovei, în timpul paradei de 9 mai, ar însemna mai mult decât o scenă grotescă prin care liderul autocrat de la Kremlin va încerca să își satisfacă adulatorii.
Scena demnă de Roma antică ar fi o recunoaștere oficială a Moscovei că se află într-un război cu Ucraina și nu în mijlocul unei „operațiuni speciale” de denazificare a statului vecin.
În cancelariile occidentale există temerea că, zilele acestea, Vladimir Putin ar putea declara război (oficial) Ucrainei. Măsura ar însemna inclusiv mobilizarea rezerviștilor din Rusia și prelungirea pe termen imprevizibil a conflictului din regiune. Și nu numai.
Posibilitatea expunerii prizonierilor de război la parada de Ziua Victoriei, de pe 9 mai – zi în care Rusia celebrează înfrângerea nazismului de către sovietici – este prezentată astăzi într-un articol publicat de The Times.
Cotidianul britanic citează un think-tank din Ucraina, care avertizează că cel puțin 500 de astfel de soldați capturați vor fi forțați să meargă prin Piața Roșie „pentru camere”. Rusia nu are doar prizonieri de război din Ucraina, ci și din țări precum Marea Britanie – unul dintre cei mai vocali contestatari ai Kremlinului.
Lista țărilor neprietenoase spre ostile Moscovei a fost completată săptămâna aceasta cu un nume extrem de important: Israelul. Declarațiile ministrului de Externe rus Serghei Lavrov privind „sângele evreiesc” al lui Adolf Hitler au fost întărite ieri, oficial, de Ministerul de Externe rus, care a precizat într-un comunicat că „din păcate, istoria consemnează exemple tragice ale cooperării dintre evrei și naziști”.
Banderolele purtate de militarii ruși la repetițiile pentru parada de 9 mai sunt asemănătoare cu cele purtate de naziști, chiar dacă nu conțin zvastica.
Israelul l-a chemat pentru explicații pe ambasadorul rus, în timp ce ministrul de Externe Yair Lapid a declarat că „cel mai jos nivel de rasism este să îi acuzi chiar pe evrei de antisemitism”. Israelul și-a asumat rolul de mediator după invazia din Ucraina, acordând asistență limitată țării invadate. E greu de crezut că își va mai menține statutul neutru după declarațiile lui Lavrov.
Putin vrea propriile sancțiuni
Președintele rus a avertizat ieri că ar putea rezilia exporturile și acordurile pe care le are cu Occidentul, ca răspuns la sancțiunile impuse Moscovei după invadarea Ucrainei.
Vladimir Putin a semnat ieri un decret care interzice exportul de produse și materii prime către persoane și entități aflate pe o listă de sancțiuni pe care a instruit guvernul să o întocmească în termen de 10 zile.
Decretul dă Moscovei puterea de a crea haos pe piețele internaționale, deoarece ar putea opri în orice moment exporturile sau rupe contractele cu o entitate sau persoană pe care a sancționat-o.
Probabil nu întâmplător, măsura lui Putin vine după ce statele din Uniunea Europeană au stabilit că nu acceptă ca petrolul și gazul rusesc să fie plătite în ruble, iar UE că ia în calcul un nou pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, inclusiv un eventual embargo asupra petrolului rusesc.
Pe front, Rusia a continuat ieri bombardamentele, inclusiv asupra combinatului siderurgic Azovstal din Mariupol, unde încă se mai află blocați în subterane civili. Mărturiile celor care au fost evacuați sunt cutremurătoare.
Imagine din apropiere de combinatul Azovstal, unul dintre cele mai bombardate locuri din Ucraina.
În SUA, dezbaterea privind interzicerea avorturilor s-a extins la cel mai înalt nivel. Curtea Supremă a admis autenticitatea documentului publicat la începutul săptămânii de Politico, în timp ce președintele Joe Biden i-a sfătuit pe americani să aleagă cu atenție cine să îi reprezinte, pentru ca legi precum cea a interzicerii avortului să nu fie impuse.
Donațiile României către Ucraina
După ce Kievul a refuzat o vizită din partea cancelarului german Olaf Scholz, Bucureștiul își deschide brațele astăzi pentru președintele Germaniei. Frank-Walter Steinmeier se va întâlni la București cu președintele român Klaus Iohannis și cu premierul Nicolae Ciucă, urmând a discuta și despre securitatea regională și europeană afectată de invazia din Ucraina. Adevărul publică, în avanpremiera vizitei, un interviu cu președintele german.
În Europa Liberă puteți citi o analiză despre donațiile făcute Ucrainei până la finele lunii aprilie și cum România, deși are o graniță importantă cu țara aflată în conflict, a donat mai puțin decât țări ca Portugalia sau Malta, aflate la peste 3.000 de kilometri de Kiev.
Într-o comparație a sumelor donate de către statele vecine Rusiei sau Ucrainei, România se află pe ultimul loc. A donat de 600 de ori mai puțin decât Polonia și de 50 de ori mai puțin decât micuțele state baltice Estonia și Letonia.
Tot în Europa Liberă puteți citi explicațiile parlamentarilor români care au făcut parte din grupul de prietene româno-rus, proaspăt desființat în Parlament.
Iar The Economist publică astăzi un interviu cu președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, despre situația complicată din țară și cum aceasta trebuie să joace cartea neutralității pentru a nu provoca Rusia lui Vladimir Putin.
Dna Sandu a transnis ieri un mesaj emoționant cu ocazia Zilei Libertății Presei. Președintele de la Chișinău a povestit că jurnalista Europei Libere, Vira Hyrych, i-a solicitat un interviu săptămâna trecută, chiar înainte ca aceasta să moară după ce blocul din Kiev în care locuia a fost bombardat de ruși.
„O moarte ce s-a așezat tristă și tăcută în șirul zecilor de mii de tragedii aduse de acest război devastator, dar și o moarte cu nume și chip concret, ca probă de necontestat într-un dosar de crimă”, a comentat dna Sandu.
La final, o mărturie de aseară, de la Premiile Gopo. Prezentă pe scenă alături de echipa filmului Filantropica, cu ocazia aniversării a 20 de ani de lansarea peliculei, actrița Viorica Vodă a vorbit public despre hărțuirea sexuală la care a fost supusă în industria cinematografică și în lumea teatrului din România, după rolul său din Filantropica.
De pe aceeași scenă, regizorul filmului, Nae Caranfil, a considerat că nu trebuie să spună nimic despre mărturisirea actriței române și s-a rezumat să vorbească doar despre film.
Alte subiecte:
- Invadarea Ucrainei de către Rusia provoacă daune infrastructurii țării de 4,5 miliarde de dolari săptămână.
- Atacurile asupra site-urilor românești | SRI: Scopul unor grupări de origine rusă este spionajul cibernetic.
- Guvernul schimbă socoteala voucherelor. Banii europeni acoperă doar jumătate din sumă.
Dacă aveți sugestii sau propuneri de subiecte ne puteți scrie la adresa de e-mail treiminute@rferl.org.
Cele bune,
Ionuț