Bună dimineața, dragi prieteni,
Toate știrile de primă pagină de azi par însoțite de asterisc. Embargo UE contra petrolului rusesc? Da, dar premierul maghiar a împiedicat o decizie unanimă și un mesaj puternic al Consiliului European. SUA ar trimite rachete cu rază lungă de acțiune Ucrainei? Da, dar nu din cele cu care ar putea fi atacat teritoriul rus. Schimbări în Educație? Da, dar nu din cele care ar putea face diferența.
Iată-le:
- Consiliul European a adoptat o formulă de compromis a embargo-ului contra petrolului rusesc. Importurile vor înceta cu 75% rapid și cu 90% până la finele lui 2022.
- Injecțiile de capital chinez în universitățile britanice îngrijorează de mai mulți ani. Cambridge tocmai a dezarticulat un mecanism care slujea Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, dezvăluie Times.
- În România, ministrul Educață noi schimbări în învățământul preuniversitar. Grilele de salarizare, evaluarea profesorilor și accesul politicului în sistem rămân cum sunt.
Consiliul European, embargo parțial, plus sancțiuni financiare
Președintele Consiliului European, Charles Michel a anunțat adoptarea unui embargo care privește numai petrolul transportat maritim, conductele, în primul rând Drujba, care aprovizionează Ungaria, rămân deocamdată deschise.
Hotărârea face parte din cel de-al șaselea pachet de sancțiuni contra regimului Putin de la începutul războiului contra Ucrainei, pe 24 februarie 2022. Astfel și cea mai mare bancă din Rusia, Sberbank a fost exclusă din SWIFT, sistemul internațional care permite plăți între companii și între persoane fizice la nivel global.
Premierul maghiar, Viktor Orban, s-a opus cu vehemență opririi furnizării de petrol rusesc către țara sa, vorbind chiar despre „un comportament iresposabil” al Comisiei Europene în materie, după cum explică Europa Liberă.
Decizia Consiliului European înseamnă oprirea a circa 75% din importurile de combustibili fosili din Rusia. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a vorbit de o proporție de 90% până la sfârșitul anului, notează și The Guardian.
Citit în altă cheie, anunțul arată că războiul din țara vecină se va prelungi. Avertismentele britanice de luna trecută cum că ar putea dura între cinci și zece ani par să își fi făcut totuși efectul de vreme ce observatorii surprind o anumită nerăbdare la multe niveluri de decizie.
BBC scrie că Ucraina ar putea obține rachetele cu raza lungă de acțiune pe care le cere partenerilor americani de la începutul războiului. Statele Unite au ezitat să dea curs cererii fiindcă impactul acestor arme ar fi fost considerat de Rusia o provocare. Dar se pare că evoluția războiului e pe cale să schimbe această abordare.
Așa-numitele MLRS „sunt armele de care avem mare nevoie”, a spus ministrul de Externe ucrainean, Dimitro Kuleba la Davos, săptămâna trecută. „E greu să te aperi când ești atacat de la 70 km distanță și tu nu ai cu ce să lovești înapoi”, a întărit și consilierul președintelui Zelenski, Mihailo Podoliak, citat de France24.
Pe de altă parte, președintele Biden, citat de presa americană și nu numai, a ținut să precizeze: „Nu vom trimite în niciun caz în Ucraina rachete capabile să atingă teritoriul rus”. În timp ce un înalt oficial de la Pendagon, citat de The Guardian spune că „MLRS sunt luate în considerare, nu e vorba să livrăm sisteme pentru rachete cu rază lungă de acțiune”.
Dată fiind abordarea surprinzătoare a armatei ucrainene în nenumărate situații, Kievul ar putea găsi și aici o soluție think-out-side-the-box dacă totuși Washingtonul trimite componentele cheie.
Dar timpul, care a jucat în primele luni de război în favoarea Ucrainei, s-ar putea răzgândi. Rusia tocmai a câștigat cel mai important avans în estul țării, unde trupele invadatoare vor să încercuiască apărătorii ucraineni, după cum relatează Europa Liberă. În plus, scrie Reuters, forțele ruse trimit acasă, în Rusia, grâu ucrainean din zona Herson, orașul de la est de Odesa intrat de circa două luni sub controlul lor.
Membri ai Comitetului Central de la Beijing, instruiți la Cambridge
Time anunță că Jesus College de la Cambridge își va redenumi institutul dedicat problemelor Chinei ca urmare a unui scandal legat de finanțarea acestuia. Prin intermediul unui Fond pe care îl conducea - Cambridge China Development Trust, prof. Peter Nolan, a oferit cursuri pentru „sute de șefi de companii și oficiali de partid ai regimului autoritarist” între 2005 și 2009.
În urma unei investigații interne, o comisie de profesori a decis că centrul de studii chineze, redenumit China Forum, va fi finanțat direct de Jesus College în cea mai deplină transparență.
Times notează că șeful grupului parlamentar de prietenie cu China a admis problema „dependenței de fondurile chineze”. Publicația reamintește ancheta sa din 2021 potrivit căreia lideri chinezi din economie și politică, inclusiv membri ai Comitetului Central al Partidului Partidului Comunist Chinez au fost instruiți de profesori de la Cambridge în leadership și business management.
Chestiunea relațiilor cu China într-un moment în care celălalt mare adversar al Occidentului, regimul Putin de la Moscova, a declanșat războiul în țara vecină, face obiectul unui foarte interesant editorial în New York Times.
Raționamentul - pornind de la datele negre ale celor două regimuri autoritariste - că Statele Unite, ca lider al lumii libere/occidentale, are în acest moment doi adversari. Dar că e înțelept să nu îi ostilizeze pe amândoi în același timp.
Ceea ce, scrie cu amărăciune The Guardian, tocmai a făcut înaltul reprezentant ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bracelet, prin recenta sa inspecție ratată în China, de săptămâna trecută - o semnificativă victorie a propagandei Beijingului.
Ministrul Educației anunță schimbări în preuniversitar
Majoritatea publicațiilor românești anunță schimbările preconizate de ministerul Educației: module, nu semestre, vacanțe scurte și frecvente, nu lungi și rare, o singură media anuală pe disciplină bazată pe un minim de note, teze - da sau nu, după cum decide profesorul.
Măsurile, abia anunțate, sunt puțin dezbătute în presă. Rețelele de socializare par mai închise pe subiect. Din păcate, nici una nu pare să rezolve problema motivației profesionale și financiare a profesorilor, nici complicata chestiune a politizării sistemului de învățământ.
După cum a arătat o recentă investigație Dela0.ro, PSD tocmai și-a repus în funcție o treime din inspectorii școlari din întreaga țară, înlocuindu-i pe cei de la PNL, parteneri de guvernare. Rotația ar fi fost probabil mai rapidă dacă cei plecați erau din opoziție...
Alte subiecte:
- O schimbare în Codul Penal generată de o decizie a Curții Constituționale îi împiedică pe inculpați să se folosească intensiv de termenul de prescripție.
- UEFA va avea un raport independent cu privire la incidentele de la finala Ligii Campionilor, de duminică, de la Paris. Meciul a întârziat 30 de minute din cauza cozilor de la intrare. Organizatorii acuză o avalanșă de bilete false.
Nu uitați că ne puteți scrie la treiminute@rferl.org
Toate cele bune,
Elena