„Nu am ajuns încă acolo”, a spus președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, înainte de reuniunea liderilor UE.
În ciuda negocierilor de ultimă oră, liderii țărilor membre nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la o interdicție a importului de petrol din Rusia înainte de începerea summitului de două zile de la Bruxelles, relatează Reuters.
În timp ce liderii celor 27 de țări sunt de acord în principiu cu un embargo petrolier impus Rusiei pentru războiul purtat în Ucraina, detaliile proiectului nu au fost încă decise.
Premierul estonian Kaja Kallas a spus că mult mai realist este să ne așteptăm la un acord pe acest subiect abia la următorul summit al UE, din 23-24 iunie.
Proiectul de text, consultat de Reuters și care ar putea fi revizuit din nou, ar include o interdicție a importurilor de petrol pe mare, petrolul din conducte furnizat către Ungaria, Slovacia și Republica Cehă fără ieșire la mare urmând să fie sancționat mai târziu.
Aprovizionările pe mare reprezintă aproximativ două treimi din importurile de petrol rusești.
„Nu există niciun compromis pentru acest moment”, a spus premierul ungar Viktor Orban , a cărui țară blochează ultimele sancțiuni europene împotriva mașinii de război a lui Vladimir Putin.
Orban a adăugat ulterior că Ungaria ar fi pregătită să susțină un acord dacă „există soluții pentru securitatea aprovizionării cu energie a Ungariei”.
„Ne blocăm puțin în detalii și uităm de imaginea de ansamblu. Sunt doar bani. Ucrainenii plătesc cu viața”, a punctat prim-ministrul letonian, Krisjanis Karins.
Restul proiectelor de sancțiuni din cel de-al șaselea pachet al UE includ împrumuturi UE în valoare de 9 miliarde de euro, un fond internațional pentru reconstruirea Ucrainei după război și eforturi pentru a ajuta Ucraina să-și mute cerealele din țară și modalități de a reduce creșterea prețurilor la energie.
Zelenski, către liderii UE: Fiți mai uniți!
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a adresat liderilor UE la Bruxelles printr-o intervenție video, spunând că Europa trebuie să dea dovadă de „mai multă unitate”.
„Este timpul să nu fiți separați, nu fragmente, ci să fiți un întreg”, a spus el, solicitând un nou set de sancțiuni împotriva Rusiei, inclusiv interzicerea petrolului rusesc.
Zelenski a dat propria țară ca exemplu, spunând că doar lucrând împreună ucrainenii au reușit să se opună trupelor rusești mai mult decât se așteptau toți liderii mondiali, inclusiv Putin.
„Dacă cineva torpilează o navă, este imposibil ca una sau mai multe cabine să mai spere că vor rămâne pe linia de plutire, atunci când toți ceilalți se îneacă”, a spus Zelenski.
El a spus că Europa trebuie să oprească „certurile” interne cu privire la sancțiuni, spunând că acestea nu fac decât să stimuleze Rusia.
Contextul ucrainean
Care este „imaginea de ansamblu” la care se referă prim-ministrul letonian?
Luni, forțele ruse au dat o ofensivă extrem de dură asupra Sievierodonețk, unde luptele sunt „acerbe” iar „situația este foarte grea”, după cum a spus guvernatorul regional, Serghei Haidai.
Trupele rusești avansează spre centrul orașului după ce au trecut de periferie.
La evacuarea civililor din Sievierodonețk, în tradiția deja cunoscută a Rusiei, forțelor rusești au bombardat mașinile cu civili, iar două persoane au fost ucise și cinci rănite.
Printre cei uciși se află și un tânăr jurnalist francez, care relata despre operațiunea de evacuare: Frédéric Leclerc-Imhoff. El a fost ucis de schija unui obuz care i-a intrat în gât.
Șefa diplomației franceze, Catherine Colonna, care abia ce s-a întâlnit cu omologul ucrainean la Kiev, a spus, citată de BBC, că va cere o anchetă cu privire la contextul în care a fost posibilă uciderea jurnalistului de la BMF TV.
Tânărul de 32 de ani se afla în Ucraina „pentru a arăta realitatea războiului”, a spus președintele francez Emmanuel Macron, care a precizat că Leclerc-Imhoff a fost omorât în timp ce se afla la bordul unui autobuz umanitar, „alături de civili forțați să fugă pentru a scăpa de bombele rusești”.
Ca să nu mai fie niciun dubiu cu privire la rostul ofensivei sale din Sievieredonețk, Moscova a anunțat că prioritatea sa este să preia tot Donbasul, fostă regiune industrială constituită din Luhansk și Donețk.
Acesta este contextul realității dramatice din Ucraina pe fondul căreia au loc discuțiile din Consiliul European, care-i reunește la Bruxelles pe cei 27 de șefi de stat și de guverne din UE pentru a lua o decizie cu privire la impunerea sau nu a embargoului total asupra exporturilor rusești de petrol.
Soluția propusă de premierul polonez
Deoarece Ungaria se opune interdicției UE privind petrolul rusesc, Polonia a propus introducerea unui sistem de egalizare a prețurilor în Uniunea Europeană, astfel încât țara-colegă din UE să nu mai poată beneficia de continuarea importului de petrol rusesc.
Agenția de presă poloneză PAP relatează că ar putea fi introdus un „instrument special de nivelare a prețurilor”, astfel încât orice țară din UE care se opune sancțiunilor rusești pentru petrol să nu poată folosi importurile „ca un avantaj în competiția cu alte țări”, a declarat prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki, citat de BBC
Dar Morawiecki rămâne optimist. El și-a exprimat speranța că liderii UE vor putea ajunge la un acord asupra unui embargo petrolier împotriva Rusiei la summitul aflat în prezent.
Ungaria a rezistat cu stoicism planului propus de UE de a interzice importurile de petrol rusesc, premierul Viktor Orban afirmând că trebuie găsite soluții pentru a garanta aprovizionarea cu energie a țării sale.
Șeful Uniunii Europene pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, s-a arătat „pe deplin încrezător” că blocul va ajunge la un acord cu privire la cel de-al șaselea pachet de sancțiuni.
El a sugerat că acest lucru ar putea avea loc la summitul de la Bruxelles, care va avea loc astăzi și mâine.
Președintele Consiliului European, Charles Michel, a mai spus că „acum” este momentul să se decidă asupra unui embargo petrolier rusesc.
„Nu este ușor”, a recunoscut el, spunând „Sper că vom putea lua o decizie cu privire la această întrebare importantă”.
O propunere de compromis ar viza importurile maritime mai întâi, iar petrolul din conducte mai târziu.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a arătat sceptică, însă, că problemele restante ar putea fi rezolvate în următoarele 48 de ore.
„Aşteptările mele sunt scăzute că se va rezolva în următoarele 48 de ore. Dar sunt încrezătoare că după aceea va exista o posibilitate", a spus ea.
„Nu a fost niciodată ușor. Este la fel și acum cu cel de-al șaselea pachet", a spus ea reporterilor UE după ce a ajuns la summitul celor 27 de lideri ai UE.
„Este foarte important să avem corectitudine pentru toți, dar nu am găsit încă o soluție pentru asta.
UE are nevoie și cere aprobarea tuturor statelor membre pentru a introduce sancțiunile, în ciuda faptului că le-a anunțat în urmă cu aproape o lună.
„Este foarte complicat, pentru că multe economii europene depind de aceste materii prime. Aceste teme vor fi discutate în prima parte a sesiunii din această seară. Noi suntem de acord să promovăm acest nou pachet de sancțiuni, dar pentru a nu fi surprinși de evoluții, am insistat să fie cuprinsă o așa-numită clauză de solidaritate în text și voi insista ca această clauză să rămână, însemnând că, în cazul în care se întâmplă ceva, statele membre și Comisia să ia de urgență măsuri pentru a veni, de exemplu în sprijinul nostru în cazul în care se întrerupe alimentarea pe calea Mării Negre”, a declarat președintele român Klaus Iohannis, într-o conferință de presă susținută la Bruxelles înainte de summitul UE.
Premierul Ungariei spune că UE este „iresponsabilă”
Premierul Ungariei Viktor Orban a spus că a văzut cel mai recent text privind sancțiunile și a respins orice acord în această formulă.
Mai mult, el a criticat Comisia Europeană pentru ceea ce a numit un comportament „iresponsabil” din cauza modului în care a gestionat propunerea de interzicere a petrolului rusesc.
Ajuns la Bruxelles, el a sugerat că Comisia - care elaborează legi pentru statele membre - nu a reușit să negocieze în mod corespunzător embargoul cu țările membre.
El a spus că interzicerea petrolului a venit „din senin”, fără a răspunde la întrebările privind securitatea energetică a Ungariei. „Energia este o problemă serioasă. Avem nevoie de soluții și apoi de sancțiuni”, a spus el.
Cu toate acestea, el a încheiat într-o notă pozitivă cu privire la compromisul propus, care ar scuti petrolul din conducte de orice interdicție, spunând că nu-i o idee „rea”.
„Este o abordare bună, dar avem nevoie de o garanție că, în cazul unui accident cu conducta trebuie să avem dreptul să obținem petrol rusesc din alte surse”, a spus el.
Cât de dependentă este UE de aprovizionarea cu energie a Rusiei?
Rusia furnizează 40% din gazele naturale ale UE și 27% din importurile sale de petrol, pentru care țările UE plătesc aproximativ 400 de miliarde de euro pe an.
Dependența de aceste importuri variază de la o țară la alta, unii, cum ar fi Germania și Țările de Jos, consumatoare mari de sunt în special consumatori mari de petrol și gaze rusești.
Interdicția UE privind sancțiunile pentru petrol nici măcar nu era pe ordinea de zi oficială a summitului liderilor UE de săptămâna aceasta.
Un înalt oficial european a spus că speră ca liderii UE să ajungă la un acord în această săptămână. Speranța este ca UE să le poată oferi măcar ambasadorilor, care se ocupă de detaliile de fond, o bază pentru a putea trece de obstacolele tehnice rămase în litigiu.
Toate privirile rămân îndreptate spre Ungaria, după rezistența sa extrem de vocală pe subiect, după ce premierul Viktor Orban a spus că nu crede că problema ar trebui discutată la summitul de astăzi, nici măcar după ce consistența pachetului de sancțiuni a fost serios diluată.
