Iată cele mai importante știri ale zilei:
- Președintele american Joe Biden a anunțat la Madrid, la reuniunea NATO, că SUA vor spori forțele militare din Europa. O brigadă de 3.000 de trupe va staționa în România.
- Suedia și Finlanda au fost invitate ieri, oficial, să se alăture NATO. Pentru ca aderarea lor să devină efectivă e nevoie de votul parlamentelor celor 30 de state membre.
- Coaliția de guvernare a stabilit aseară un set de măsuri fiscale care ar urma să fie adoptat săptămâna aceasta. Supra-impozitarea pensiilor speciale nu se află pe listă.
Consolidarea NATO
„Statele Unite și aliații sunt pregătiți să intervină. Vom interveni. Demonstrăm că NATO este mult mai necesar acum decât a fost vreodată”. Declarația lui Joe Biden, făcută ieri, la Madrid, a completat anunțul președintelui american privind lărgirea efectivelor militare pe care SUA și ceilalți lideri din NATO le vor disloca pe continentul european.
O brigadă formată din 3.000 de soldați americani, căreia i se vor alătura și soldați români, va fi staționată și pe teritoriul României, care va deveni a doua țară – după Polonia – în privința forțelor militare NATO prezente pe teritoriul său. NATO își va întări prezența în special în țările baltice și din apropierea granițelor Ucrainei și Rusiei. Alianța plănuiește să aibă la dispoziție 300.000 de soldați în Europa, care să poată fi trimiși pe front în câteva zile, maximum săptămâni în caz că va fi nevoie.
Summitul de la Madrid a însemnat și o schimbare radicală de optică a NATO cu privire la Rusia. Dacă la precedentul summit, de acum un deceniu, țara condusă și atunci de Vladimir Putin era numită „partener strategic” acum, din motive evidente, a devenit „cea mai semnificativă și directă amenințare” la adresa păcii și NATO. Sintagma a fost folosită în declarația NATO, formulată după întâlnirea membrilor săi la Madrid.
Tot acolo, Jens Stoltenberg a spus că Europa se confruntă cu cea mai gravă criză de securitate de după cel de-al Doilea Război Mondial. În declarația NATO apare, în premieră, și o mențiune referitoare la China, „care ne contestă interesele, securitatea și valorile și caută să submineze ordinea internațională bazată pe reguli.”
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit și el liderilor NATO, printr-o legătură video. „Avem nevoie de sisteme mult mai moderne, de artilerie modernă”, a spus Zelenski. Acesta a repetat și un avertisment pe care l-a mai făcut în ultimele luni: Rusia nu se va opri doar la Ucraina.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit liderilor NATO prezenți la summitul Alianței de la Madrid / 29 iunie 2022.
BBC scrie că, în ciuda a ceea ce mulți consideră a fi un eșec al campaniei din Ucraina, Vladimir Putin nu a renunțat încă la ideea de a captura Ucraina integral. Indiferent de deznodământ, asta ar însemna o prelungire a războiului, cu efecte – în special economice – mult dincolo de linia frontului.
Același Vladimir Putin a declarat ieri că Rusia nu are o problemă cu aderarea Finlandei și a Suediei la NATO, însă dacă alianța va staționa resurse militare pe teritoriul celor două țări, Rusia „va fi nevoită” să facă la fel.
Iar New York Times constată, relatând despre prezența lui Vladimir Putin la summitul țărilor de la Marea Caspică, schimbarea de atitudine a liderului de la Kremlin. Dacă la începutul războiului acesta părea dezorientat, ieri – remarcă jurnalistul NYT – Putin a lăsat impresia că este „calm și încrezător” atunci când a ajuns la Asgabat, capitala Turkmenistanului.
Ce a câștigat Turcia?
Tot la Madrid, Finlanda și Suedia au fost invitate oficial să se alăture alianței nord-atlantice, mișcare care va mări frontiera directă a Rusiei cu NATO cu aproximativ 1.300 de kilometri, cât reprezintă granița ruso-finlandeză.
Turcia, țară care s-a împotrivit până în ultima zi aderării, a negociat nu doar relaxarea politicii de extrădare din cele două țări nordice a persoanelor pe care le consideră teroriste, ci și promisiunea lui Joe Biden că SUA vor ajuta Turcia să își modernizeze forțele militare aeriene.
Despre Turcia, Politico scrie într-un articol în care citează inclusiv oameni simpli de la Ankara că atitudinea sa de jucător important în plan extern intră în contradicție cu problemele economice grave pe care țara le are pe plan intern, acolo unde inflația a ajuns la peste 70%.
Prețurile din Turcia au crescut semnificativ în ultimul an din cauza inflației. Pe plan extern, însă, președintele țării încearcă să pozeze într-un jucător important.
Chiar dacă pare incapabilă să își rezolve probleme economice interne, Turcia ar putea ajuta la ameliorarea uneia internaționale care e pe cale să se acutizeze. Ankara s-ar afla în discuții cu Kievul pentru a acorda garanții de securitate exportării pe mare a grânelor blocate în prezent în Ucraina. Peste 20 de milioane de tone de grâu se află în prezent blocate în silozurile și vasele ucrainene.
Noi măsuri fiscale în România
Liderii coaliției de guvernare PSD-PNL-UDMR au stabilit aseară un pachet de măsuri fiscale care ar urma să fie adoptat de guvern până la 1 iulie, pentru a intra în vigoare de la 1 ianuarie 2023. Mai multe prevederi sunt citate pe surse de către colegii de la Hotnews și G4 Media.
Printre acestea: creșterea accizelor la alcool și țigări, a TVA în alimentație publică și băuturi cu zahăr, impozitarea jocurilor de noroc, dar și schimbarea plafoanelor unor deduceri fiscale pentru diverse activități din agricultură sau construcții.
Un punct fierbinte care a rămas nesoluționat este cel al pensiilor speciale. Digi 24 scrie că subiectul a fost discutat la ședința liderilor Coaliției. Varianta ar fi fost propusă de PSD, însă respinsă de PNL.
Cei trei lideri ai coaliției de guvernare au stabilit un set de măsuri fiscale care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie.
Europa Liberă vă prezintă astăzio analiză despre situația podurilor din România și cum au eșuat autoritățile române să construiască mai multe lucrări de infrastructură de acest fel în ultimele decenii.
Iar mai târziu, tot pe site-ul nostru veți putea citi un nou episod din campania Naționalism vs patriotism. Vă prezentăm astăzi cum se simt în România străinii care s-au stabilit aici.
Alte subiecte:
- Cântărețul american R. Kelly a fost condamnat la 30 de ani de închisoare pentru că și-a folosit statutul de celebritate pentru a abuza sexual copii și femei.
- Zece concluzii despre PNL după debarcarea lui Cîțu de la șefia Senatului. A fost decizia lui Iohannis sau a lui Ciucă?
- Legea avertizorilor de integritate, adoptată diferit de recomandările UE. Modificările limitează rolul acestora
Dacă aveți sugestii sau propuneri de subiecte pe care să le abordăm la Europa Liberă ne puteți scrie la adresa de e-mail treiminute@rferl.org.
Cele bune,
Ionuț