Bun găsit,
Iată știrile zilei:
- Cel puțin 4.300 de persoane au murit în urma cutremurelor care au avut loc luni în sud-estul Turciei. Salvatorii căută în continuare supraviețuitori printre ruine; peste 5.600 de clădiri, unele monumente istorice, au fost avariate.
- Organizația Mondială a Sănătății estimează că bilanțul victimelor ar putea ajunge la 20.000 de morți. Peste noapte, în unele orașe afectate temperatura a scăzut sub zero grade Celsius.
- Unul dintre liderii Coaliției de guvernare din România, președintele UDMR Kelemen Hunor, spune că alegerile locale și generale de anul viitor nu vor putea fi comasate din cauza unor încălcări constituționale.
Efectele cutremurului din Turcia
Lupta pentru salvarea de vieți a fost una contracronometru, peste noapte, în zonele afectate de cutremur din Turcia și Siria. Autoritățile și voluntarii turci și străini au continuat să scoată dintre ruine atât supraviețuitori, cât și cadavre, în urma unuia dintre cele mai puternice cutremure care a avut loc vreodată în regiune.
Dis-de-dimineață, bilanțul oficial al victimelor era terifiant: în jur de 4.300 de morți, peste 13.000 de răniți (doar în Turcia); alte câteva mii de clădiri, printre care și un castel din perioada romană din Gaziantep, au fost avariate de cutremur.
Operațiunile de salvare se desfășurau cu dificultate și din cauza ploii înghețate și a zăpezii care au căzut peste noapte în unele dintre orașele afectate. BBC scrie că și traficul rutier a fost aglomerat; multe vehicule care se aflau la cozi dimineață sunt ale voluntarilor care voiau să ajungă cât mai rapid în zonele afectate.
O femeie plânge în timp ce salvatorii caută supraviețuitori printre dărâmăturile clădirilor prăbușite din Adana, pe 6 februarie 2023.
Un reprezentant al Organizației Mondiale a Sănătății, Catherine Smallwood, a precizat că numărul deceselor ar putea ajunge la 20.000 pe măsură ce mai multe clădiri se vor prăbuși. 45 de țări și-au arătat susținerea față de Turcia, printre care și România - care a trimis în regiune salvatori cu avioane militare. Președintele american Joe Biden a discutat aseară la telefon cu cel turc, Recep Tayyip Erdoğan.
Reportaje despre victime – răniți, dar și rude ale celor morți – puteți citi, printre altele, în BBC, The Guardian, Al Jazeera.
În Siria, unde au ajuns mai puțini jurnaliști – în special în zona ocupată de rebeli – bilanțul deceselor ajunsese dimineață la 1.500. New York Times scrie povestea regiunii nord-estice, care este afectată de mai bine de un deceniu de un război civil și unde cutremurul a făcut ravagii.
Un timeline interactiv cu cele mai puternice cutremure din ultimele două decenii puteți viziona pe Europa Liberă. Astăzi, redacția noastră va continua să urmărească efectele catastrofei din Turcia/Siria.
Din țară, pe subiect, vă recomand și articolul din Libertatea despre ce s-ar întâmpla în România dacă ar avea loc un cutremur similar. Răspunsul, după cum intuiți, nu este unul încurajator.
Balon vs OZN
Pe plan extern, subiectul baloanelor de spionaj chineze continuă să fie de interes – mai ales pentru jurnaliștii americani. New York Times dezvăluie că Departamentul Apărării din SUA a aflat cu întârziere, în trecut, despre existanța altor baloane de acest fel.
O explicație pentru lipsa de interes a americanilor pentru acest tip de dispozitive e că unele au fost clasificate drept „fenomene aeriene neidentificate”; puse, așadar, în același registru cu OZN-urile.
În Europa, aflat în fața posibilității de a pierde 36 de miliarde de euro în granturi și împrumuturi la dobânzi avantajoase, guvernul de la Varșovia pare să cedeze în disputa „bani vs statul de drept” pe care o poartă cu Comisia Europeană.
Președintele Poloniei, Andrzei Duda, a avut, în trecut, mai multe reacții împotriva deciziilor de la Bruxelles.
Parlamentul polonez va vota săptămâna aceasta un proiect de lege prin care mai multe reforme controversate ale sistemului judiciar vor fi abrogate. Măsura vine după ce Comisia a condiționat acordarea fondurilor din PNRR de garanția că Varșovia va respecta principiile statului de drept.
Iar în Ucraina, forțele locale și cele invadatoare rusești continuă luptele intense din regiunea estică Donbas, acolo unde Moscova aduce noi trupe. Președintele Volodimir Zelenski a declarat aseară că forțele ucrainene încearcă să stopeze acțiunea celor ruse de a cuceri orașul strategic Bahmut.
Oficialii ucraineni nu încetează să amintească despre pericolul unei invazii la scară largă a Rusiei, în preajma datei de 24 februarie, când se va împlini un an de la începutul războiului.
Fără alegeri comasate
În țară, Hotnews explică de ce disputa aparent politică dintre primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, și prefectul Toni Greblă este foarte importantă pentru oraș și locuitorii săi.
Dacă planurile urbanistice care protejează „Vechiul București” se suspendă (așa cum a dat de înțeles prefectul), în unele zone de acolo se vor putea demola clădiri vechi care nu sunt monumente istorice și construi altele mai înalte. Întrebarea de un milion de… puncte rămâne: cine va avea de câștigat și ce/cât?
Europa Liberă vă prezintă o statistică îngrijorătoare: trei din zece adolescenți români au primit mesaje sau imagini indecente nedorite – unele pornografice – când navigau pe Internet. Efectele? Unii au ajunși să fie șantajați, alții victime ale unor proxeneți ș.a. Cele de ordin psihologic nu pot fi cuantificate.
Tot din Europa Liberă, despre cazurile de violență fizică din școli și fenomenul de bullying, adesea bagatelizate în școlile din România.
Trei din zece elevi români au primit mesaje sau imagini obscene în timp ce navigau pe Internet.
Pe plan politic, Parlamentul a dezbătut ieri moțiunea simplă împotriva ministrului de Interne Lucian Bode. Prilej pentru Opoziție să reamintească controversele care planează asupra ministrului, dar și pentru dl Bode să pornească o rafală de acuze împotriva dușmanilor din Opoziție, în special USR.
Iar unul dintre liderii Coaliției de guvernare, Kelemen Hunor, a explicat de ce alegerile locale și parlamentare de anul viitor nu pot fi comasate: „În acest moment, constituţional nu este posibil, fiindcă tu poţi să prelungeşti mandatul autorităţilor locale în anumite situaţii, dar nu poţi aşa că vrei tu.”
Alte subiecte:
- Google a dezvăluit luni un nou instrument de chatbot numit „Bard” într-o aparentă încercare de a concura cu succesul ChatGPT.
- Hackerii nord-coreeni ar fi furat mai multe criptomonede în 2022 decât în orice alt an, arată un raport al ONU.
- Europarlamentarii vor să adopte în martie o poziție comună în legătură cu proiectul de norme privind Inteligența Artificială.
Ne puteți scrie pe e-mail, la adresa treiminute@rferl.org. Ne găsiți și pe Facebook și Instagram.
Pe mâine,
Ionuț