Linkuri accesibilitate

„Îmi spuneau că sunt frumoasă și că vor să-mi dea bani”. Trei din 10 adolescenți români au primit mesaje online cu tentă sexuală


De Ziua Siguranţei pe Internet (marcată anual pe 7 februarie), Fundația World Vision prezintă un studiu potrivit căruia o treime dintre adolescenți români au primit mesaje online nedorite, cu aluzii sexuale.
De Ziua Siguranţei pe Internet (marcată anual pe 7 februarie), Fundația World Vision prezintă un studiu potrivit căruia o treime dintre adolescenți români au primit mesaje online nedorite, cu aluzii sexuale.

Mai mult de o treime dintre adolescenții consultați de World Vision România (35,6%) au primit mesaje online nedorite cu tentă sexuală, arată un sondaj realizat în luna ianuarie de fundație.

„Prietena mea, care are 14 ani, a fost șantajată cu publicarea pozelor nud de fostul ei iubit. În momentul de față, majoritatea elevilor din școală au acces la acele poze, a spus unul dintre adolescenții care au participat la sondaj.

„Am primit mesaje de la persoane de altă naționalitate. Îmi spuneau că sunt frumoasă și că vor să-mi dea bani”, a spus o altă adolescentă.

Unul din trei adolescenți (33,5%) spune că are un coleg de școală ori prieten care a fost amenințat cu pornografia din răzbunare sau căruia i-au fost distribuite imagini nud fără să-și dea acordul, mai arată sondajul realizat Fundația World Vision România.

Aproape doi din zece adolescenți spun că li s-a cerut, în mediul online, să se implice în interacțiuni de tip sexual, iar patru din zece (39%) cunosc tineri de vârsta lor care au fost abordați online cu mesaje de natură sexuală.

Un procent de 5% dintre cei care au participat la sondaj au fost chiar ei amenințați cu distribuirea de fotografii nud sau le-au fost distribuite astfel de fotografii.

De asemenea, unul din trei adolescenți (33,5%) are un coleg de școală ori un prieten care a fost amenințat cu pornografia din răzbunare sau căruia i-au fost distribuite imagini nud cu el fără să-și dea acordul.

La școală se discută prea puțin despre siguranța pe internet

Lipsa conștientizării gravității fenomenului mesajelor pornografice primite în online, teama că nu vor fi crezuți dacă vorbesc sau lipsa conștientizării consecințelor psihologice sunt câteva din motivele pentru care adolescenții nu vorbesc nici cu părinții și nici cu profesorii lor, arată realizatorii studiului.

„Există o lipsă de încredere în părinți că ar putea să răspundă la problema asta. Nu este prima oară, mai ales la adolescenți, când spun că nu pot să discute cu părinții, că nu sunt cele mai de încredere persoane cu care pot să discute astfel de subiecte. Bineînțeles că asta ne trage încă un semnal de alarmă. Este clar că părinții nu știu cum să se raporteze la aceste fenomene”, spune Mihaela Nabăr, director-executiv World Vision.

Studiul acesta îmi arată și incapacipatea părinților de a fi alături de copiii lor. Părinții au un rol foarte important
Mihaela Nabăr

În afară de părinți, adolescenții ar putea vorbi cu profesorii lor. Ceea ce nu se întâmplă. Sondajul arată că mai puțin de 2 din 10 adolescenți spun că profesorii le-au vorbit la școală despre revenge porn (răzbunarea prin pornografie).

În același timp, doar unu din patru adolescenți afirmă că i s-a vorbit la clasă despre grooming (încercarea unui adult de a stabili o relație de apropiere cu un minor ca să-l poată abuza sau exploata sexual).

În privința discuțiilor despre cyberbullying (agresiune online), profesorii manifestă o mai mare deschidere, după cum arată studiul: mai mult de șase din 10 adolescenți (61%) spun despre cadrele didactice că au abordat cu ei acest subiect.

Dacă ar observa un caz de cyberbullying în școala lor, mai mult de unu din zece (13%) dintre adolescenți nu ar vorbi cu nimeni. Dacă ar observa un caz de grooming, aproape 17% nu ar vorbi cu nicio persoană.

Procentul crește la 20% când vine vorba de tăcerea în fața cazurilor de revenge porn sau alte situații în care se distribuie poze nud fără acordul adolescenților.

Profesorul diriginte - persoană de încredere

Întrebați cu cine ar vorbi despre abuzurile online care îi implică pe colegii lor de școală, cei mai mulți dintre adolescenți au spus: profesorul-diriginte.

Ei ar avea încredere să vorbească cu profesorul-diriginte despre cyberbullying (63%), grooming (49%) sau distribuirea de poze nud fără acord (42%).

Cu toate acestea, 71% dintre adolescenți nu au vorbit niciodată cu profesorii despre astfel de abuzuri din spațiul online.

„Este important ca toți cei care suntem preocupați de siguranța copiilor și adolescenților să ajungem la ei, prin canalele de comunicare pe care aceștia le folosesc cel mai des, pentru a-i învăța cum să se protejeze”, mai spune Mihaela Nabăr, director-executiv World Vision.

Aceasta susține că o soluție este ca profesorii-diriginți să fie încurajați să inițieze mai multe discuții și activități despre abuzurile din spațiul online.

„Să explice cum toate aceste agresiuni online nu rămân blocate acolo, ci le afectează viața dincolo de ecran: la școală, în comunitate sau acasă. În acești profesori există o mai mare doză încredere din partea adolescenților, ceea ce i-ar putea ajuta să deschidă la clasă conversații despre asemenea subiecte”, insistă directorul executiv World Vision, Mihaela Nabăr.

Alte date din studiu:

  • Mai mult de șapte din zece adolescenți (71,5%) au primit mesaje private, cereri de prietenie sau comentarii online de la persoane adulte necunoscute.
  • Aproape doi din zece (17,7%) spun că au vorbit, online, săptămâni sau chiar luni cu persoane necunoscute.
  • Mai puțin de 2 din 10 adolescenți spun că profesorii le-au vorbit la școală despre revenge porn. În același timp, doar unu din patru afirmă că i s-a vorbit la clasă despre grooming.
  • Dacă ar observa un caz de cyberbullying în școala lor, mai mult de unu din zece copii (13%) dintre adolescenți nu ar vorbi cu nimeni.
  • Dacă ar observa un caz de grooming (împrietenirea și stabilirea unei legături emoționale online cu un adult), aproape 17% nu ar vorbi cu nicio persoană.

La studiul realizat în ianuarie au participat peste 600 de adolescenți, majoritatea de la liceu.

73,8% dintre adolescenții-respondenți provin din mediul rural, iar restul sunt din orașe (21,2%) și municipii reședințe de județ (5%).

Dintre participanți, 76,4% sunt elevi la liceu, 22% la gimnaziu, iar 1,6% au terminat recent liceul.

  • 16x9 Image

    Andreea Ofițeru

    Andreea Ofițeru s-a alăturat echipei Europa Liberă România în ianuarie 2021, ca Senior Correspondent. Lucrează în presă din 2001, iar primele articole le-a publicat în România Liberă. Aici a scris pe teme legate de protecția copiilor, educație, mediu și social. De-a lungul timpului, a mai lucrat în redacțiile Adevărul, Digi24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate. 

    A scris știri, interviuri, reportaje și anchete. A participat la mai multe proiecte printre care și conceperea primului supliment dedicat exclusiv subiectelor despre școală: Educație&Școală.  

    A fost bursieră Voice Of America/Washington DC, într-un program dedicat jurnaliștilor din Europa de Est.

XS
SM
MD
LG