Noi negocieri Rusia–Ucraina la Geneva, pe fondul unui nou atac aerian rusesc masiv și a unei contraofensive ucrainene

Reprezentanții Rusiei și Ucrainei urmează să participe marți la o nouă rundă de negocieri de pace la Geneva, mediată de SUA, în efortul de a pune capăt războiului declanșat de invazia rusă din 2022.

Discuțiile au loc într-un context tensionat, marcat de atacuri aeriene, contraofensive pe front și divergențe majore privind condițiile unui eventual acord.

Discuțiile vin după două runde anterioare de negocieri, mediate de Casa Albă, care nu au produs progrese semnificative.

Președintele SUA, Donald Trump, a transmis că dorește accelerarea discuțiilor.

„Pentru moment, ar fi mai bine ca Ucraina să se așeze rapid la masa negocierilor. Asta este tot ce pot să vă spun”, a declarat Trump jurnaliștilor aflați la bordul avionului prezidențial.

Îți mai recomandăm Marco Rubio îl asigură pe Volodimir Zelenski de angajamentul SUA, dar avertizează că vor fi necesare concesii „dure”

Divergențe majore între părți

Reprezentanții Ucrainei acuză Rusia că refuză orice compromis privind cererile sale teritoriale și politice și continuă agresiunea militară. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că nu vede nici un semnal că Moscova dorește să detensioneze situația.

„Chiar și în ajunul întâlnirilor trilaterale de la Geneva, armata rusă nu are alte ordine decât să continue atacurile asupra Ucrainei. Acest lucru spune multe despre modul în care Rusia tratează eforturile diplomatice ale partenerilor”, a scris Zelenski pe rețelele sociale.

Președintele ucrainean a adăugat că „doar prin presiuni suficiente asupra Rusiei și garanții clare de securitate pentru Ucraina acest război poate fi în mod realist încheiat”.

Rusia controlează aproximativ o cincime din teritoriul ucrainean, inclusiv peninsula Crimeea, anexată în 2014, precum și regiuni ocupate anterior invaziei la scară largă.

Moscova insistă ca Ucraina să își retragă trupele din zone strategice fortificate ca parte a unui eventual acord de pace. Cererea a fost respinsă constant de Kiev, care solicită garanții solide de securitate din partea Occidentului înainte de a face orice concesie.

La actualele discuții, Rusia l-a desemnat drept negociator principal pe fostul ministru al culturii și consilier prezidențial Vladimir Medinski.

Delegația ucraineană este condusă de secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, Rustem Umerov, iar partea americană urmează să fie reprezentată de trimisul special Steve Witkoff și de Jared Kushner.

„Începem un nou ciclu de negocieri în format trilateral. Agenda este stabilită, echipa este pregătită. Așteptăm o muncă constructivă și întâlniri concrete pe teme de securitate și umanitare, pentru a avansa către o pace demnă și durabilă”, a transmis Umerov.

Îți mai recomandăm Comandanții Armatelor Germaniei și Marii Britanii spun că înarmarea este un gest „moral” în contextul agresiunii Rusiei

Progrese limitate și negocieri dificile

În ianuarie și începutul lunii februarie au avut loc discuții similare la Abu Dhabi, unde părțile au reușit doar să convină asupra unui schimb de prizonieri – primul din ultimele cinci luni.

Oficialii americani au declarat că unele divergențe s-au redus, dar problemele esențiale rămân nerezolvate, în special cele teritoriale.

Potrivit unor informații apărute în presă, una dintre variantele analizate ar presupune recunoașterea controlului Rusiei asupra regiunii Donbas și înghețarea liniei frontului.

Autoritățile ruse invocă așa-numita „formulă Anchorage”, despre care Kremlinul susține că ar fi fost discutată la summitul ruso-american din 2025, deși detaliile acesteia nu au fost confirmate oficial.

Zelenski a declarat anterior că poziția Ucrainei privind integritatea teritorială rămâne neschimbată și că orice decizie privind eventuale compromisuri ar trebui să fie luată prin consultarea populației, inclusiv prin alegeri sau referendum.

Îți mai recomandăm Zelenski solicită garanții solide de securitate împotriva lui Putin, pe care îl numește „sclavul războiului”

Intensificare a luptelor pe front

În paralel cu negocierile, confruntările militare continuă. Ministerul rus al Apărării a anunțat că forțele de apărare aeriană au distrus peste 150 de drone ucrainene într-o singură noapte, deasupra mai multor regiuni ruse, precum și în Marea Neagră și Marea Azov.

În Crimeea ocupată, guvernatorul orașului Sevastopol a anunțat că aproximativ 24 de drone au fost doborâte în ceea ce a descris drept „unul dintre cele mai lungi atacuri din ultimul timp”.

„Din păcate, există răniți. Potrivit informațiilor preliminare, un copil a fost rănit”, a transmis oficialul.

În regiunea Krasnodar, un atac cu drone a provocat un incendiu la rafinăria de petrol Ilski, unde un rezervor cu produse petroliere a fost avariat, iar flăcările au cuprins aproximativ 700 de metri pătrați.

Autoritățile locale au anunțat că nu există victime, deși anterior au fost raportate două persoane rănite după căderea resturilor de drone asupra unor locuințe.

De partea cealaltă, Ucraina a raportat noi atacuri ruse asupra orașelor sale.

Forțele Aeriene ucrainene au anunțat că în noaptea de 16 spre 17 februarie Rusia a lansat asupra Ucreainei patru rachete balistice, 24 de rachete de croazieră și 396 de drone de atac

Conform datelor preliminare, la ora 09:30, apărarea antiaeriană ucraineana a anunșat că a neutralizat 392 de ținte aeriene, dintre care 25 de rachete și 367 de drone.

Într-o postare pe rețeaua X, ministrul de Externe ucrainean, Andri Sîbiha, a spus că acest val de atac arată din nou felul în care Rusia ignoră eforturile de pace.

„Moscova înțelege doar limbajul presiunii. Nu va lua diplomația în serios dacă nu este susținută de forță”, a spus ministrul.

În Odesa, numărul persoanelor rănite în urma unui atac nocturn a ajuns la trei. Doi bărbați de 62 și 65 de ani au fost internați, unul fiind în stare gravă, iar o femeie a primit îngrijiri medicale la fața locului.

Autoritățile locale au precizat că, în aceeași noapte, alarma aeriană a fost declanșată de șase ori.

Kievul și organizațiile internaționale acuză Rusia că atacă în mod deliberat infrastructura civilă și consideră aceste acțiuni crime de război. Moscova respinge acuzațiile și susține că nu vizează obiective civile.

Îți mai recomandăm Eșecul Rusiei în sistemul Starlink: Își va reveni Moscova după o nouă lovitură pe câmpul de luptă din Ucraina?

Contraofensivă ucraineană

Datele publicate de Institutul pentru Studiul Războiului și analizate de AFP arată că armata ucraineană a recucerit recent aproximativ 201 kilometri pătrați de teritoriu.

Este cel mai rapid avans al trupelor ucrainene din ultimii doi ani și jumătate.

Progresele au fost concentrate în special la est de orașul Zaporojie, regiune în care se află cea mai mare centrală nucleară din Europa, aflată în prezent sub control rusesc.

Analiștii consideră că succesul contraofensivei a fost favorizat de întreruperea accesului trupelor ruse la sistemul de comunicații prin satelit Starlink, ceea ce ar fi afectat coordonarea operațiunilor militare.

Îți mai recomandăm Șase persoane au fost rănite în urma loviturilor rusești asupra regiunii Zaporojie. Atacuri ucrainene asupra rețelei energetice rusești

Articol redactat cu informații oferite de Serviciul Ucrainean al RFE/RL, AFP, Reuters.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.