Comandanții Armatelor Germaniei și Marii Britanii spun că înarmarea este un gest „moral” în contextul agresiunii Rusiei

În scrisoarea publicată în același timp în Germania, în „Die Welt” și în Marea Britanie, în „The Guardian”, șefii Statelor Majore ale celor două țări, generalul Carsten Breuer și mareșalul Sir Richard Knighton, argumentează înarmarea prin amenințarea Rusiei.

Ei spun că au decis să le vorbească cetățenilor nu doar în calitate de militari, ci și ca voci ale unei Europe care trebuie „să se confrunte cu adevăruri incomode despre securitatea sa”.

„Există o dimensiune morală a acestui demers. Reînarmarea nu instigă la război, este acțiunea responsabilă a națiunilor hotărâte să-și protejeze poporul și să mențină pacea. Forța descurajează agresiunea. Slăbiciunea o invită” , susțin liderii militari ai Germaniei și Marii Britanii.

Generalul Carsten Breuer și mareșalul Richard Knighton mai scriu că postura militară a Rusiei „s-a schimbat decisiv spre vest”.

Federația Rusă se reînarmează și învață lecții din invazia Ucrainei, în timp ce „se reorganizează în moduri care ar putea crește riscul unui conflict cu țările NATO”, mai explică comandanții Armatelor Britanică și Germană.

Îți mai recomandăm

În Belarus au fost detectate vehicule ce ar putea transporta racheta „Oreșnik”

Liderii militari adaugă că întărirea forțelor militare ale Rusiei „combinată cu disponibilitatea sa de a purta un război în Europa – așa cum s-a dovedit în Ucraina – reprezintă „un risc crescut, care necesită atenția noastră colectivă”.

Șefii militari ai armatelor Germaniei și Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord cred că, dacă Rusia percepe slăbiciune sau dezbinare în Europa, „ar putea fi încurajată să-și extindă agresiunea dincolo de Ucraina”.

În scrisoare, cei doi lideri militari dau câteva exemple de măsuri de descurajare a Rusiei – construirea unor fabrici de muniții în Marea Britanie și staționarea unei brigăzi de luptă germane pe flancul estic al NATO, în Estonia.

În final, șefii armatelor Germaniei și Marii Britanii atrag atenția că apărarea stă nu doar în mâinile militarilor, ci este o chestiune care poate fi realizată „la nivelul întregii societăți”.

„Apărarea la nivelul întregii societăți necesită o infrastructură rezistentă, cercetare și dezvoltare în domeniul tehnologiei de înaltă tehnologie din sectorul privat și instituții naționale pregătite să funcționeze în condiții de amenințări tot mai mari”, au mai spus șefii militari.

Îți mai recomandăm

NATO lansează misiunea „Santinela Arctică”

În 2025, Bundeswehr (Forțele Armate ale Germaniei și personalul civil administrativ) a trimis o nouă brigadă blindată în Lituania, prima desfășurare permanentă de trupe străine a Germaniei de la al Doilea Război Mondial.

Până la invazia Rusiei în Ucraina, Germania a alocat constant sub 2% din Produsul Intern Brut apărării, în ciuda deciziei liderilor din NATO ca alocările pentru acest domeniu să crească, după 2014, când Rusia a anexat ilegal peninsula ucraineană Crimeea.

În 2025, Germania a crescut alocările pentru apărare la 2,4% din PIB.

În decembrie 2025, Comisia pentru buget a Bundestagului a aprobat un pachet de cheltuieli militare de 52 de miliarde de euro (61 de miliarde de dolari), relata Deutsche Welle pe 17 decembrie 2025.

Ce face România în acest timp

România negociază în această perioadă contracte de înarmare pentru armată și de dotare a altor structuri din sistemul de apărare și ordine publică (Jandarmerie, SRI etc.) în valoare de aproape 11 miliarde de lei.

Până cel târziu la finalul lunii mai, adică în mai puțin de trei luni, Ministerul Apărării Naționale și celelalte instituții beneficiare ale programului SAFE al Uniunii Europene trebuie să semneze contractele cu furnizorii de echipamente.

Pe lista companiilor care vor livra echipamente sunt și unele germane.

Ministrul român al Apărării, Radu Miruță, s-a întâlnit pe 29 ianuarie, la Berlin, cu omologul german, Boris Pistorius. Cei doi au semnat „Declarația Comună de Intenție în domeniul materialelor de apărare”.

Radu Miruță a explicat într-o postare pe Facebook că „documentul stabilește un cadru modern pentru co-dezvoltarea și achiziția de capabilități de ultimă generație, facilitând integrarea industriei românești în ecosistemul European”. Ministrul a explicat că este vorba despre achiziții prin SAFE.

Din delegația care a mers la Berlin la finalul lunii martie, alături de premierul Ilie Bolojan, a făcut parte și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad.

Șeful militar al Armatei a explicat că a discutat cu omologul său, generalul Carsten Breuer, despre „întărirea cooperării româno-germane în domeniul apărării, coordonarea în cadrul NATO și sprijinul acordat Ucrainei, într-un context de securitate regională complex și dinamic”.

Germania este una dintre țările aliate din NATO care participă la asigurarea securității spațiului aerian al României.

Pe de altă parte, șeful Statului Major al Apărării a declarat pe 20 ianuarie, că planurile regionale de apărare ale NATO sunt pregătite pentru a descuraja Rusia.

Din 2026, Armata va pregăti și cel puțin o mie de voluntari pentru apărare.

Generalul Gheorghiță Vlad a explicat că Armata pregătește exerciții pentru populație împreună cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

„Când aducem în discuție reziliența națională, trebuie să avem o populație pregătită pentru diferite situații de criză: incendii, cutremure, inundații, dar în egală măsură și o populație pregătită pentru susținerea unui efort de război. Avem în plan foarte multe programe în acest sens cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență”, a explicat șeful Statului Major al Apărării.

Generalul Gheorghiță Vlad a făcut declarațiile de mai sus la o conferință de presă organizată cu ocazia unei vizite de trei zile a comandantului suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), generalul Alexus G. Grynkewich, în România.

Acesta a spus că Rusia a fost descurajată în România de buna pregătire a Armatei României.

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, secretarul de stat în Ministerul de Interne Raed Arafat, a declarat pentru Europa Liberă că, în perioada februarie-4 martie, în România vor avea loc „mai multe acțiuni educative pe problema pregătirii pentru dezastre și situații de urgență”.

Pe de altă parte, România nu are încă toată legislația pentru apărare adusă la zi.

Două dintre actele normative așteptate de Armată însă se află pe circuitul legislative.

Legea Apărării se află la Senat și urmează să fie dezbătură în Comisia de Apărare, după ce a trecut de Camera Deputaților.

De asemenea, Legea privind Sistemul Național de Management Integrat al Situațiilor de Criză încă așteaptă votul Parlamentului.

Îți mai recomandăm

Războiul de la graniță intră în al cincilea an. Legea Apărării – încă la sertar. Aleșii promit că o adoptă până la vară

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.