38 de workshopuri exploratorii, dintre care opt au fost găzduite de Universitatea Politehnică, au deschis posibilitatea unui dialog despre teme actuale ale științei și educației.
Fie că a fost vorba de migrație, orașe inteligente, cultură antreprenorială, medicină, chimie, securitate cibernetică sau științe umaniste, în toate panelurile au intrat în discuție provocările noilor tehnologii.
Discursul de recepție a titlului de Doctor Honoris Causa al Universității de Vest acordat laureatului Nobel pentru chimie, Jean-Marie Lehn, i-a dat cercetătorului ocazia să sublinieze apodictic că „dezvoltarea științei este un proces ireversibil. Nu-l putem întoarce.”
„Cunoașterea nu poate fi ștearsă. Trebuie să înaintăm pe drumul care duce de la căutarea cunoașterii la controlul destinului nostru”, a spus el.
Profesorul Jean-Marie Lehn, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 1987, discurs de recepție a titlului de Doctor Honoris Causa al Universității de Vest Timișoara.
Profesorul fostului ministru al Educației, Daniel Funeriu care a rostit Laudatio, a remarcat că a avut de-a lungul carierei colegi români foarte talentați. „Ei au contribuit semnificativ la munca noastră și au fost foarte activi atât în universitatea lor de origine, cât și în întreaga lume”, a subliniat profesorul.
Evaluarea online a studenților exclusă din standardele românești
Un studiu național care a urmărit percepția studenților și profesorilor privind învățământul superior hibrid – online și față în față -, realizat de cercetători din universitățile publice din Ploiești, Craiova și București, arată că profesorii sunt mai reticenți la evaluarea online decât studenții, din teama de fraudă.
Pe baza concluziilor studiului, Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS) a exclus din standardele impuse universităților evaluarea online.
Europa Liberă a discutat cu profesori români din diasporă pentru a afla cum se abordează avantajele și dezavantajele noilor tehnologii în universități din străinătate, cum se realizează evaluarea studenților, în ce măsură este prezent plagiatul și cum se sancționează.
Adrian Ionescu, profesor la Ecole Polytechnique Fédérale de Lausanne, se află în Elveția din 1999 și este specializat în nanoelectronică.
„Noile tehnologii au influențat decisiv modul cum ne gândim azi cursurile. De exemplu, electrotehnica era decuplată de responsabilitățile pe termen lung față de societate, cum ar fi poluarea, deșeurile toxice, economia de energie. Acum privim altfel și vedem că studenții noștri sunt interesați să participe la ceva foarte tehnic și rațional, care să determine rolul pozitiv al tehnologiei în viitor”, ne-a declarat Adrian Mihai Ionescu, de la Ecole Polytechnique Fédérale de Lausanne din Elveția.
În orice tehnologie se găsește ceva pozitiv și ceva negativ, dar efectele negative se pot reduce prin legi, reguli și proceduri. Pentru cei care se tem de efectul noilor tehnologii, Politehnica din Lausanne organizează conferințe și cursuri pentru elevii mici, dar și pentru pensionari.
„Universitatea funcționează pe bani publici și are responsabilități față de toată societatea”, a accentuat profesorul.
Plagiatul se sancționează drastic în Elveția, chiar dacă se judecă după gravitate. Studenții prinși cu copiatul sunt excluși pe loc, iar la profesori se ajunge la eliminarea din viața academică.
„Totul vine din educație. Plagiatul se poate preveni dacă tinerii învață de mici că plagiatul este dăunător și persoanei și societății. Dar există și metode oferite chiar de noile tehnologii: softuri de verificare inclusiv pentru ChatGPT care tinde să devină coautor în unele cazuri”, a spus profesorul Adrian Ionescu.
Dana Ofițeru, de la Newcastle University, School of Engineering din Marea Britanie, vede adaptarea la noile tehnologii ca o necesitate.
Dana Ofițeru, profesor din 2014 la Newcastle University, School of Engineering, cu o lucrare în panelul Smart Cities despre cimentul cu potențial de auto-reparare - o posibilă soluție pentru o infrastructură sustenabilă.
Platformele digitale utilizate de întreaga planetă în timpul pandemiei Covid au devenit indispensabile și după aceea.
„Multe întâlniri cu studenții au rămas și în prezent în sistem hibrid. Online e mai simplu decât să aduci 20 de oameni într-o sală. Nu avem studenți din România care audiază de la distanță cursurile noastre, fiindcă la platforme au acces doar studenții înmatriculați. Cursurile se înregistrează și sunt accesibile în sistem închis. Toate materialele sunt proprietatea universității, legislația și regulile respectării proprietății intelectuale împiedică utilizarea prea liberă a acestora”, a spus Dana Ofițeru.
Frauda academică nu este total exclusă nici la Newcastle University: „Nu ne temem de tehnologie, dar trebuie să ținem pasul. Sunt profesori care cer reintroducerea examenului oral, a examenelor scrise, așadar este un peisaj în mișcare”.
Închidem Internetul sau devenim creativi în evaluare?
Workshopurile „Educație pentru societate” și „Educație pentru o societate sustenabilă” au dezbătut intens problema direcției pe care trebuie s-o apuce învățământul academic, aflat în plină modificare de paradigmă sub presiunea noilor tehnologii, dar și a schimbărilor din societate.
Există o diferență de abordare între țările scandinave sau Marea Britanie și țările „latine” ca Italia, Franța, România.
Monica Mincu, prof. dr. la Universitatea din Torino/University College London, Institute of Education, a putut face această comparație în ultimul an, de când predă și în Marea Britanie.
Monica Mincu, profesor universitar la Universitatea din Torino și la University College London/Institute of Education, compară sistemele de educație și diferențele culturale.
„Modelele culturale se reflectă în educație, fiindcă acesta este un domeniu cu pereți de sticlă prin care se vede comunitatea. Relațiile informale practicate în țările nordice sau la britanici ajută comunicarea dintre profesori și studenți. În sistemele pe care le cunosc, ca Italia, Franța, România avem de-a face cu instituții birocratice, unde însăși dispunerea mobilierului cu catedră și bănci determină relația și împiedică interacțiunea pe grupuri”, subliniază profesoara aflată din 1996 la Torino.
Tot de modelul cultural ține și tipul de evaluare a studentului: „În țări din Africa sau în India s-a închis internetul pentru a garanta integritatea evaluării, astfel încât studentul să nu poată copia. Acestea sunt metode radicale de apărare în fața posibilităților tehnologiei”.
Modelele de pedagogie bună, a exemplificat Monica Mincu, sunt evaluarea formativă, mai puțin stres prin renunțarea la note, depășirea concepției „marketizante” unde profesorul dă ceva iar studentul restituie, urmărirea performanțelor individuale ale studenților.
„În cei doi ani de pandemie platformele digitale și învățământul hibrid au fost esențiale, deși au necesitat adaptare și din partea studenților, și din partea profesorilor. Consider însă că revenirea la contactul fizic face mai eficientă comunicarea cu studenții”, a spus Adrian Schiffbeck, NEC Odobleja Fellow 2022-2023, moderator în panelul „Diaspora, migrație, mobilitate în cercetarea umanistă și în științele sociale”.
PedAIgogie?
Într-o expunere interesantă, Gabriela Grosseck și Laura Malița de la Universitatea de Vest au abordat un subiect delicat al vieții universitare românești: Etică și integritatea academic în evaluarea digital-percepții și nevoi ale personalului academic.
Lucrarea pleacă de la întrebarea dacă Inteligența Artificială (AI) este un instrument care încalcă integritatea academică și poate favoriza frauda științifică. „Studenții care folosesc generatoarele de text AI pentru a scrie înșală?”, se întreabă cercetătoarele.
Gabriela Grosseck de la Facultatea de Sociologie și Psihologie a Universității de Vest Timișoara prezintă o lucrare despre integritatea academică în contextul noilor tehnologii
Inventarul de nevoi susține un răspuns corect și complex: accesul la instrumente de verificare a plagiatului, instruirea profesorilor și studenților pentru folosirea etică a noilor tehnologii, dezvoltarea de strategii de evaluare digital și susținere din partea instituțiilor a politicilor de etică și integritate academică.
Rezerva pronunțată față de evaluarea online, remarcată de cercetătoare, nu poate fi îndepărtată ușor. Ce poate face profesorul în mijlocul Erei Digitale? Să folosească IA ca sursă de inspirație, să dea studenților instrucțiuni clare atât pentru învățare, cât și așteptările pentru evaluare, să se asigure că studenții înțeleg rigorile eticii academice, să utilizeze formule noi de evaluare de la metoda open-book, la subiecte unicat, examen oral etc.
Rezultă necesitatea de a regândi curricula pentru a o adapta contextului inteligenței artificiale, ceea ce Gabriela Grosseck a numit PedAIgogie, adică a învăța cu noile tehnologii, nu doar despre ele.
Birocrația sufocă cercetarea
Ministrul Educației, Ligia Deca, a anunțat în deschiderea lucrărilor că „230 de milioane de euro sunt deja înspre universități prin PNRR pentru retehnologizarea laboratoarelor consacrate dar și pentru dotarea pentru laboratoare de ultimă generație pentru inteligența artificială, realitate virtuală și augmentată și securitate cibernetică”.
Cercetătorii universităților românești dar și cei din străinătate s-au plâns de birocrația care limitează accesul la granturi.
Deschiderea festivă a evenimentului Smart Diaspora 2023 a avut loc la Opera din Timișoara cu un concert inclus în programul TM2023
Premierul Nicolae Ciucă a solicitat ministrului Cercetării, Sebastian Burduja, să constituie un grup interministerial pentru a găsi soluții pentru debirocratizarea granturilor de cercetare și să identifice „cinci domenii prioritare în științe, domenii pe care să le aprobăm în Guvern și să le finanțăm prioritar”.
Finanțat de UEFISCDI prin Ministerul Educației și Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, evenimentul Smart Diaspora 2023 a antrenat în organizare Alianța Timișoara Universitară care cuprinde principalele universități publice timișorene.