UE, într-o nouă eră a legăturilor cu China. Lecția Lituaniei și României

Ultimul episod dintre Vilnius și Beijing a început pe 10 august, când China și-a retras ambasadorul din țara baltică ca răspuns la decizia Lituaniei de a înființa un birou diplomatic în Taiwan și i-a cerut Vilniusului să-și retragă ambasadorul de la Beijing.

Furia Beijingului a fost provocată de decizia Lituaniei de a deschide un birou de reprezentare în Taipei sub titulatura respinsă de Beijing: Taiwan. În timp ce Taiwanul are o prezență diplomatică în peste 70 de țări, majoritatea birourilor de reprezentare folosesc „Taipei” ca nume oficial.

China consideră insula Taiwan ca parte a teritoriului său și condiționează legăturile sale economice de renunțarea la orice legătură diplomatică și economică cu Taiwan.

Așa se face că doar 15 țări recunosc Taiwanul ca stat suveran.

„Abordarea tradițională chineză de a pune presiune pe statele mici, contraproductivă”

Răspunsul dur al Beijingului dat Lituaniei s-a vrut și un avertisment către alte țări din Europa care doresc să urmeze exemplul Vilniusului și vine pe fondul schimbării de atitudine a UE, acum rămasă în 27 de state după plecarea Marii Britanii, față de China.

Bruxelles-ului îi vine din ce în ce mai greu să pună în echilibru preocupările față de respectarea drepturilor omului în China și dorința blocului comunitar de a avea acces la piețele profitabile ale Chinei.

Dar multe dintre țările mai mici ale UE - cum ar fi statele baltice și România – cer o schimbare de paradigmă asupra modului de a interacționa cu China.

„Lituania a fost în vârful de lance al acestei tendințe”, a declarat pentru RFE / RL Frank Juris, expert la Institutul de politică externă din Estonia din cadrul Centrului internațional pentru apărare și securitate.

„Abordarea tradițională chineză de a identifica statele mici și de a face presiuni asupra lor s-a dovedit a fi contraproductivă”, spune specialistul lituanian.

Recenta escaladare a relației cu Lituania din partea Beijingului vine după ce micuța țară baltică de doar 2,7 de milioane de locuitori a renunțat la platforma „17 + 1”, un format condus de Beijing pentru implicarea în țările din Europa Centrală și de Est.

Gestul Vilniusului ar putea avea efectul unei unde de șoc în regiune, exemplul său putând fi urmat și de alte țări.

Vilniusul a fost, de asemenea, unul din criticii cei mai vocali ai acțiunilor Chinei în Hong Kong și în provincia sa vestică Xinjiang. Parlamentul lituanian a calificat tratamentul acordat de Beijing minorității uigure ca „genocid” și a făcut donații consistente în vaccinuri pentru populația din Taiwan pe toată durata pandemiei.

„Ceea ce s-a întâmplat face parte dintr-o evoluție a politicii externe care se află în curs de desfășurare de câțiva ani”, a declarat pentru RFE / RL Konstantinas Andrijauskas, expert în spațiul chinez de la Universitatea din Vilnius.

„Comportamentul Beijingului este văzut ca o amenințare a ordinii internaționale bazate pe reguli de care Lituania a beneficiat”, explică specialistul.

Noua eră în relațiile cu China

Într-un interviu din 15 august acordat Financial Times, președintele lituanian Gitanas Nauseda a declarat că țara sa nu va da înapoi în disputa sa cu Beijingul. „Dorim să avem cu China și relații bazate pe principiul respectului reciproc", a spus Nauseda. Dar dacă nu se poate, iar „dialogul se transformă în ultimatumuri unilaterale”, acest lucru nu este „acceptabil în relațiile internaționale" a spus liderul lituanian.

În plus, secretarul de stat adjunct al SUA, Wendy Sherman, și-a exprimat solidaritatea cu Vilnius în timpul unei convorbiri telefonice din 13 august cu ministrul de externe lituanian Gabrielius Landsbergis, iar purtătorul de cuvânt al afacerilor externe al UE, Nabila Massrali, a declarat că episodul ar putea avea un impact mai mare asupra relațiilor UE-China și că Bruxelles-ul sprijină Lituania.

„Nu considerăm deschiderea unui birou de reprezentare în Taiwan (spre deosebire de o ambasadă sau un consulat) o încălcare a politicii UE privitoare la o singură Chină", a spus Massrali într-un comunicat.

În mai, Parlamentul European a votat înghețarea ratificării pactului de investiții al UE cu China, cu excepția cazului în care Beijingul ridică sancțiunile împotriva parlamentarilor blocului comunitar, impuse după ce Bruxelles-ul a sancționat oficialii chinezi pentru internarea în lagăre de concentrare a uigurilor, kazahilor și altor minorități musulmane din Xinjiang.

Propunere pentru „pedepsirea” Lituaniei

De atunci, dezbaterile de la Bruxelles continuă pe tema poziției pe care UE ar trebui să o adopte pe fondul intensificării rivalității între Beijing și Washington și a agresivității tot mai accentuate a Chinei.

După conflictul diplomatic dintre Beijing și Vilnius, Lituania s-a trezit ca țintă a presei de stat din China, care a descries țara baltică ca împuternicită de SUA pentru a devia intenționat relațiile dintre China și UE.

Un editorial din 13 august, publicat de Global Times, o revistă controlată de Partidul Comunist chinez, critică politicile Lituaniei față de Beijing și a cerut crearea unui front comun cu Rusia și Belarus, pentru „pedepsirea” Vilniusului, ca un avertisment care ar trebui astfel dat și altor țări care i-ar urma exemplul.

„China și Rusia ar trebui să profite de oportunități adecvate pentru a lovi împotriva unei țări care și-a pierdut mințile. Acesta ar trebui să fie noul conținut și orientarea pentru cooperarea strategică China-Rusia", arată editorialul.

„Moscova este privită ca principala amenințare pentru Lituania, iar relația mai strânsă dintre Rusia și China este un motiv de îngrijorare în rândul factorilor de decizie politică (din Vilnius)", a spus Andrijauskas.

„Indiferent dacă China și Rusia ar lucra sau nu împotriva Lituaniei, această retorică confirmă unele dintre cele mai grave temeri legate de Beijing”, spune expertul.

Noile limite

În ciuda cuvintelor dure ale Beijingului, Lituania are o expunere economică limitată la a doua cea mai mare economie din lume. China este abia al 12-lea partener comercial al țării, ceea ce i-a permis Vilniusului mai mult spațiu de manevră în disputa sa cu China.

Situații similare există și în alte țări mai mici din UE care și-au semnalat nemulțumirea față de Beijing.

În timpul summitului 17 + 1 din februarie, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România și Slovenia au ales să trimită miniștri în locul șefului lor de stat sau de guvern, în ciuda faptului că președintele chinez Xi Jinping a condus ședința pentru prima dată.

Miscarea a fost văzută ca un vot de blam dat de gruparea de țări estice și un semn al scepticismului în creștere față de China în Europa Centrală și de Est.

Bucureștiul a expulzat China din sectoarele energetic și de telecomunicații

România este o altă țară care a adoptat o linie mai dură împotriva Chinei recent, Bucureștiul expulzând companiile chineze din sectoare de bază precum energia nucleară și telecomunicațiile.

Miscarea a fost posibilă și pentru că România nu are de apărat interesele vreunei companii naționale cu miză în China.

Andreea Brinza, vicepreședinte al Institutului Român pentru Studiul Asia-Pacific (RISAP), a declarat pentru RFE / RL că, deși Bucureștiul a adoptat politici în ceea ce privește Beijingul, „România nu și-a exprimat nicio intenție de a merge pe urmele Lituaniei”, pentru că, spre deosebire de Vilnius, Bucureștiul nu a fost foarte vocal privind încălcarea drepturilor omului în China.

Potrivit lui Brinza, Bucureștiul - la fel ca multe alte țări din UE - continuă să-și ia inspirația cu privire la politica Chinei de la Bruxelles și urmează „pozițiile marilor țări ale UE”, în principal Franța și Germania.

Rezultatul alegerilor din Germania, busolă pentru relațiile UE cu China

Germania, cea mai mare economie din Europa, va organiza alegeri federale în septembrie, iar Annalena Baerbock, de la Verzi, candidată la postul de cancelar, pledează pentru o politică externă mai sceptică față de China. Armin Laschet, liderul Uniunii Creștine Democrate, alt candidat care aspiră la postul de cancelar, susține o atitudine mai pragmatică față de China, după ce a cerut inițial continuarea politicii de până acum a cancelarului Angela Merkel cu Beijingul.

Tamas Matura, profesor asistent la Universitatea Corvinus din Budapesta, a declarat pentru RFE / RL că Ungaria va urmări îndeaproape alegerile din Germania. Primul-ministru maghiar Viktor Orban menține relații strânse cu Beijingul - inclusiv planuri controversate de înființare a unei filiale a unei universități chineze - și China se conturează din ce în ce mai mult în politica țării.

Matura a spus că disputele precum cea cu Lituania și o înrăutățire generală a relațiilor dintre UE și China ar putea face Budapesta „și mai importantă în ochii Beijingului” ca actor regional al blocului estic, dornic să se angajeze într-o relație temeinică cu China. Rezultatul alegerilor din Germania, însă, ar putea determina Ungaria să se retragă.

„Dacă presiunea devine prea mare pe termen lung, mai ales după alegerile din Germania, Budapesta ar putea fi nevoită să-și reconsidere poziția", a spus Matura.