Contracararea agresivității Rusiei și a influenței Chinei, riscurile cibernetice și terorismul rămân principalele preocupări ale Alianței Nord-Atlantice afirmate după încheierea summitului de luni, de la Bruxelles.
„Noi, şefii de stat şi de guvern din cele 30 de naţiuni membre NATO, ne-am reunit la Bruxelles pentru a reafirma unitatea noastră, solidaritatea şi coeziunea, precum şi pentru a deschide un nou capitol în relaţiile transatlantice, într-un moment în care mediul de securitate cu care ne confruntăm este tot mai complex. NATO rămâne baza apărării noastre colective şi un forum esenţial pentru consultări în materie de securitate şi pentru decizii între statele aliate. NATO este o Alianţă defensivă şi va continua să depună eforturi pentru pacea, securitatea şi stabilitatea întregului spaţiu euro-atlantic. Menţinem ferm angajamentul privind Tratatul fondator al NATO de la Washington, inclusiv privind faptul că un atac împotriva unui aliat va fi considerat un atac împotriva tuturor, conform Articolului 5”, se arată în declarația adoptată la finalul summit-ului.
„Ne confruntăm cu ameninţări multilaterale, cu o competiţie sistemică din partea unor puteri incisive şi autoritariste, precum şi cu provocări de securitate din ce în ce mai mari asupra ţărilor noastre şi asupra cetăţenilor noştri din toate direcţiile strategice. Acţiunile agresive ale Rusiei reprezintă o ameninţare la adresa securităţii euro-atlantice; terorismul, în toate formele şi manifestările, rămâne o ameninţare persistentă pentru noi toţi. Entităţi statale şi nonstatale contestă ordinea internaţională bazată pe reguli şi încearcă să submineze democraţia în întreaga lume. Instabilitatea din afara graniţelor noastre contribuie, de asemenea, la migraţie ilegală şi la trafic de persoane. Influenţa tot mai mare a Chinei şi politicile internaţionale pot genera provocări pe care trebuie să le abordăm împreună ca Alianţă. Vom aborda China cu perspectiva apărării intereselor strategice ale Alianţei. Suntem confruntaţi din ce în ce mai mult prin ameninţări cibernetice, hibride şi asimetrice, inclusiv prin campanii în scopul dezinformării, prin utilizarea în sens negativ a tehnologiilor emergente din ce în ce mai sofisticate şi perturbatoare”, arată NATO.
„Noi nu intrăm într-un Război Rece iar China nu ne este nici adversar și nici dușman, dar NATO trebuie să ia atitudine față de provocările reprezentate de ascensiunea Chinei pentru securitatea noastră”, a spus și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă susținută luni la sediu alianței de la Bruxelles, după încheierea summit-ului NATO despre țara cu al doilea cel mai mare buget militar din lume şi cea mai mare marină militară.
Șeful NATO a făcut referire la eforturile din ultimii ani făcuți de China pentru înarmare nucleară și modernizarea armatei, „investind puternic şi în capacităţi atomice şi sisteme moderne de armament”.
Mai mult decât atât, China investește în infrastructura unor state membre ale Alianței pentru a le putea aduce sub controlul său, a avertizat Stoltenberg, în condițiile în care puterea de la Beijing nu împărtăşeşte valorile NATO, oprimă minorităţile din propria ţară şi foloseşte rețelele de socializare și tehnica de recunoaştere facială nu pentru protecție, ci pentru controlul propriei populații.
„China se apropie de noi. Îi vedem în spaţiul cibernetic. Vedem China în Africa, dar şi cum investeşte masiv în infrastructura noastră esenţială (...). Ştim că China nu ne împărtăşeşte valorile. Trebuie să răspundem împreună, ca alianţă”, a mai spus Stoltenberg.
Avertismentele șefului NATO survin declarației adoptate de Grupul celor 7 cele mai industrializate țări din lume, prin care sunt condamnate acțiunile Chinei față de uigurii din Xinjiang și represiunea din Hong Kong pentru lichidarea democrației din metropolă.
„Toate acestea sunt relevante pentru securitatea noastră. Nicio ţară şi niciun continent nu vor reuşi să gestioneze pe cont propriu aceste probleme”, a declarat secretarul general al NATO.
Cu toate acestea, șeful NATO a exprimat disponibilitatea Alianței de a coopera cu China pentru combaterea schimbărilor climatice sau controlul armamentului.
Klaus Iohannis, după Summitul NATO: Deciziile de astăzi răspund intereselor de securitate ale României
România și-a atins obiectivele stabilite pentru acest summit, care a fost unul „al deciziilor vizionare”, a spus președintele Klaus Iohannis într-o conferință de presă susținută imediat după încheierea summitului NATO de la Bruxelles, primul față în față din 2018 încoace.
Președintele a spus că România și-a atins obiectivele majore fixate pentru acest summit.
Printre subiectele de interes pentru obiectivele de securitate ale României, președintele Iohannis a enumerat consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare, condamnarea comportamentului agresiv al Rusiei și susținerea parteneriatului cu UE, despre care a spus că este unul foarte important și trebuie să fie tot mai solid.
„Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată”, a spus Klaus Iohannis.
„Subliniez că deciziile de astăzi răspund intereselor de securitate ale României, iar prin rezultatele obţinute ne-am atins obiectivele majore fixate pentru acest summit”, a mai spus şeful statului
Joe Biden, întâlnire cu liderii României, Poloniei, Lituaniei, Letoniei și Estoniei
Joe Biden s-a întâlnit în timpul summitului NATO cu președinții României, Poloniei, Lituaniei, Letoniei și Estoniei, afirmă un oficial de la Washington citat de postul CNN, potrivit Mediafax.
Conform oficialului citat, discuţiile preşedintelui Joseph Biden cu preşedintele Klaus Iohannis, cu preşedintele Poloniei, Andrej Duda, şi cu liderii ţărilor baltice s-au concentrat în principal pe contracararea acţiunilor Rusiei şi Chinei.
Joseph Biden a comunicat că vrea „o relaţie stabilă şi constructivă cu Rusia, dar va reacţiona la activităţile negative ale Moscovei”.
În discuţiile cu preşedinţii României şi Poloniei, Joseph Biden a abordat agenda viitoarei întrevederi cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, şi a reafirmat angajamentul de a contracara „ameninţările generate de Rusia”, precizează oficialul de la Washington citat de CNN.
Pe agenda discuţiilor lui Joseph Biden cu liderii din România, Polonia şi ţările baltice a fost şi criza din Belarus.
Klaus Iohannis: am avut nu una, ci două întâlniri cu președintele Biden. Invitație în România
Solicitat de jurnaliști să confirme dacă a avut o discuție luni cu președintele SUA, Joe Biden, la summitul NATO de la Bruxelles, președintele Klaus Iohannis a spus nu una, ci două discuții cu cel mai puternic lider al lumii.
„Prima a fost chiar la început, unde împreună cu președintele Duda am ținut să-l salutăm pe președintele Biden, să ne exprimăm mulțumirea față de prezența domniei sale în summitul B9, a fost o prezență consistentă, a fost un discurs foarte solid, vă amintiți cu siguranță. Și evident am dorit să ne asigurăm că în continuare avem un Parteneriat Strategic foarte solid și că avem întreaga atenție a partenerului strategic Statele Unite pentru flancul estic. Președintele Biden ne-a asigurat că se implică în mod deosebit și foarte mult pentru a sprijini România și Polonia, pentru a îmbunătăți această relație”, a declarat Klaus Iohannis.
El a spus că preşedintele SUA le-a dat asigurări că se implică „în mod deosebit şi foarte mult” în sprijinirea Poloniei și României.
„În cea de-a doua, tot scurtă, discuție pe care am avut-o cu președintele Biden, spre finalul summitului, l-am invitat în România, i-am spus că îmi doresc să continuăm discuția foarte bună pe care am început-o - în 2015 am avut prima întâlnire, atunci era vicepreședintele Biden - și că îmi doresc foarte mult să întărim Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite. A fost perfect de acord să încercăm să organizăm o astfel de întâlnire și m-a asigurat încă o dată de faptul că este foarte dedicat acestui parteneriat”, a declarat Klaus Iohannis.
Președintele Biden l-a asigurat pe cel polonez de angajamentul său pentru apărarea aliaților de pe flancul estic
Președintele american Joe Biden a avut luni o discuție cu președintele Poloniei, Andrzej Duda, în marja summit-ului NATO de la Bruxelles.
„Președintele și-a reiterat sprijinul pentru agenda consolidată de apărare și descurajare a NATO și angajamentul său hotărât pentru apărarea aliaților de pe flancul estic al NATO, inclusiv Polonia”, anunță un comunicat al Casei Albe.
El a discutat și despre planurile sale de a se întâlni cu președintele Putin.
