Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului pentru:
- atingerea ţintei de deficit bugetar;
- restricţionarea cheltuielilor publice, inclusiv în spitale;
- aministia fiscală parţială;
- plafonarea adaosului comercial la alimente de bază;
- înăsprirea regulilor în domeniul jocurilor de noroc;
- condiţiile de călătorie în spaţiul Schengen.
Sunt doar câteva exemple dintre cele 178 de Ordonanţe de Urgenţă adoptate de Guvernul României între 1 septembrie 2023 - 1 octombrie 2024, conform datelor furnizate de Secretariatul General al Guvernului, la solicitarea Europei Libere.
În cele 395 de zile calendaristice, rezultă că în medie a fost adoptată câte o ordonanță de urgență la aproximativ două zile.
Majoritatea OUG-urilor trenează în Parlament
Peste 120 dintre Ordonanțele de Urgență ale Guvernului adoptate în intervalul amintit nu au fost încă aprobate de camera decizională competentă a Parlamentului - Senat sau Camera Deputaților, în funcție de domeniul de reglementare al ordonanței - așa cum prevede Constituția.
Ele fie au fost trimise pentru raport sau avizare la comisiile camerei respective, fie au fost înscrise - de mai multe ori - pe ordinea de zi a forului, conform bazei de date a Camerei Deputaților, care este for decizional în majoritatea covârșitoare a celor 178 de documente ale Executivului.
Ordonanțele de Urgență ale Guvernului reprezintă acte normative - care stabilesc norme general obligatorii pentru cetăţeni, la fel ca legile clasice - doar că sunt aprobate nu de Parlament, ci de cabinetul de miniştri ai Guvernului.
Pe de altă parte, toate ordonanțele de urgență au efecte imediate.
Cum face loc Constituția trenării OUG-urilor în Parlament
Articolul 115 din Constituția României enunță mai întâi că Ordonanțele de Urgență intră în vigoare „după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României.”
Legea supremă prevede că OUG-urile trebuie adoptate sau respinse de către ambele camere ale Parlamentului, în procedură de urgență, dar oferă un termen doar la prima cameră sesizată.
Dintre cele 178 de OUG-uri adoptate de Guvern și trimise Parlamentului între 1 septembrie 2023 (începutul legislaturii de toamnă a anului trecut) și 1 octombrie 2024, în doar șapte cazuri a fost cameră decizională, acest rol revenind Camerei Deputaților în celelalte 171 de cazuri, conform unui răspuns transmis Europei Libere de către Senatul României.
Potrivit Constituției, prima cameră sesizată se convoacă în 5 zile de la trimiterea OUG-urilor de către Guvern, iar „dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte camere care decide de asemenea în procedură de urgenţă”.
În răspunsurile oferite Europei Libere atât de Senat, Camera Deputaților cât și de Departamentul pentru Relația cu Parlamentul al Secretariatului General al Guvernului, instituțiile susțin la unison că este respectată Constituția.
Asta deși există situații în care unele proiecte au trenat cu lunile, sau cu anii, în camera decizională.
Spre exemplu, o OUG privind măsuri pentru accelerarea privatizării din mai 2023 este încă în comisiile Camerei Deputaților. Ordonanța de urgență privind alocarea a 750 de milioane de lei pentru finanțarea lucrărilor la planșeul Unirii din București prin programul Anghel Saligny, din aprilie 2023, a devenit lege, după votul Camerei Deputaților, abia în 2024.
În cazul unor ordonanțe a trecut deja intervalul de timp de aplicare, fără să existe o lege a Parlamentului. Spre exemplu, OUG privind măsurile aplicabile clienților finali la gaze naturale și electricitate în perioada aprilie 2022 - martie 2023. Sau OUG care a stabilit procedura de închiriere a plajelor cu destinație turistică de pe litoralul Mării Negre. în sezoanele estivale 2023-2024: a fost de 17 ori pe ordinea de zi a camerei, fără să fie supusă la vot.
Deşi, conform articolului 115 din Constituţie, OUG-urile sunt acte normative pe care Guvernul le poate aproba „numai în situaţii extraordinare”, a căror reglementare „nu poate fi amânată” şi „având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora”, frecvenţa lor pare să depășească ideea de context extraordinar, după cum remarcă specialiştii intervievaţi de Europa Liberă.
S-a ajuns, în timp, la o „deturnare” cu privire la rolul acestor ordonanțe, mai exact „a sensului pentru care au fost gândite ele când a fost scrisă Constituţia”, spune specialistul în drept constituţional Andrei Lupu, asistent la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti.
Constituția României a fost elaborată în 1991 și a fost revizuită în 2003.
Chiar dacă riscă să erodeze rolul de legiferator al Parlamentului, adoptarea de Ordonanțe de Urgență reprezintă o modalitate prin care Guvernul își poate transpune în practică decizia politică.
„Este mai simplu, mai ales atunci când vorbim de acte mai complicate, mai tehnice, să le scrie în Guvern, cu aparatul de specialitate al Guvernului sau al ministerelor, decât să trimită astfel de proiecte în Parlament și să riște să să lovească acolo de amendamente din partea parlamentarilor, care să deturneze cumva sensul inițial”, explică Andrei Lupu.
Îți mai recomandăm Cine candidează, cum se distribuie mandatele, ce fac parlamentarii și cum se naște o lege. Câte parlamente a avut România din 1990 încoaceNu se poate afirma că rolul de legiferare al Parlamentului dispare, este de părere avocatul Cătălin Pop, doctor în științe politice, cu o teză dedicată activității Curții Constituționale.
„Parlamentul păstrează un ultim cuvânt pe OUG-uri, chiar dacă întârziat. El poate să respingă o Ordonanță de Urgență, sau poate să îi aducă modificări”, explică el.
Spre deosebire de proiectele de lege clasice - inclusiv cele de aprobare a OUG-urilor, de către Parlament - din cauza timpului rapid de la proiect până la adoptare, ordonanțele de urgență nu pot fi atacate tot timpul la Curtea Constituțională de către Avocatul Poporului, mai spune Cătălin Pop.
Ordonanțe adoptate după ce perioada de aplicare a trecut
Scenariile OUG-urilor în camera decizională a Parlamentului sunt însă din cele mai diverse.
Până ca Parlamentul să transforme o ordonanță în lege, unele dintre ele își pierd relevanța de timp sau sunt corectate între timp de alte OUG-uri, care ajung și ele în Parlament. Altele devin vehicul pentru promovarea unor teme mai vechi blocate în forul legislativ.
De asemenea, alte proiecte de lege de aprobare a ordonanțelor sunt atacate la Curtea Constituțională, în timp ce actele normative ale Guvernului își fac deja efectul.
Europa Liberă vă prezintă traseul câtorva ordonanțe de urgență de mare impact în societate:
OUG 82 din 5 octombrie 2024 pentru aprobarea unele măsuri privind activitatea jocurilor de noroc, precum obligarea companiilor din domeniu să aibă sediu fiscal în România, limitarea bannerelor publicitare la 35 mp sau interzicerea afișării de jackpoturi care să atragă clienții.
Aprobat de Senat pe 30 octombrie, proiectul a ajuns în Camera Deputaților pe 5 noiembrie. A stagnat timp de câteva luni, dar pe 9 aprilie toate comisiile au trimis rapoartele necesare și Ordonanța a fost aprobată, cu adăugiri substanțiale.
Cea mai importantă este cea care interzice sălile de jocuri în localitățile sub 15.000 de locuitori, preluând, într-o formă adaptată, prevederi chiar mai dure din proiecte de lege blocate însă în Parlament.
OUG 90 din 27 octombrie 2023, care prevedea măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023, pentru încadrarea în ținta de deficit bugetar. A intrat în vigoare în aceeași zi.
A suspendat cheltuielile din instituțiile bugetare, pentru mai multe categorii, inclusiv bunuri și servicii sau reparații curente. A creat un impact puternic în lumea medicală, riscând să pună în impas activitatea spitalelor, așa cum Europa Liberă a relatat la acea vreme.
Proiectul legii de aprobare a OUG-ului este încă în Comisiile Camerei Deputaților, fără a exista un vot final, deși anul 2023... a trecut. Fusese aprobată tacit de prima cameră sesizată, Senatul, după depășirea celor 30 de zile prevăzute de Constituție.
OUG 115 din 14 decembrie 2023, privind măsuri fiscal-bugetare legate de cheltuielile publice și combaterea evaziunii fiscale.
Prima Cameră sesizată, Senatul, a aprobat ordonanța pe 12 februarie 2024, cu modificări importante.
A propus și abrogarea mai multor articole, inclusiv a celui privind acordarea unei indemnizaţii de 50% pentru titlul de doctor şi abrogarea mai multor articole, plus alte numeroase modificări.
Proiectul de lege a fost înregistrat la Camera Deputaților în februarie 2024 pentru dezbateri, fiind prevăzute 15 comisii pentru avizare și două pentru raport. Încă nu există un vot.
OUG 116 din 14 decembrie 2023 privind evidențierea bugetului public prin proiecte de digitalizare, în vederea combaterii evaziunii fiscale.
OUG-ul, intrat în vigoare a doua zi, prevede măsuri legislative pentru creșterea colectării veniturilor bugetare și reducerii pierderilor, prin dezvoltarea unor sisteme informatice naționale.
Aprobat de Senat pe 12 februarie 2024, în formă nemodificată, proiectul a născut dispute în Camera Deputaților, în ședința de aprobare din 18 iunie. După aprobare, proiectul a fost trimis la promulgare către președintele României, însă a fost atacat între timp, de către USR, la Curtea Constituțională. Curtea nu a pronunțat încă un verdict.
OUG-urile succesive pentru plafonarea adaosului la alimentele de bază.
Începând cu iunie 2023, Guvernul a aprobat mai multe OUG-uri pe această temă, la mai multe alimente de bază, de la pâine albă simplă la ulei, ouă și unt. Măsurile s-au aplicat succesiv, pe 90 de zile, iar în ianuarie 2024 măsurile au fost aprobate pentru tot anul 2024, pentru 17 alimente.
De fiecare dată, proiectele de lege din Parlament au fost aprobate când deja intra în vigoare Ordonanța de modificare a termenului de aplicare. Spre exemplu, OUG-ul din 27 octombrie 2023 - care prelungea plafonarea până la finalul anului - a fost aprobat de Camera Deputaților abia în aprilie 2024, când deja era în vigoare aplicarea plafonării pe tot anul 2024.
Câte legi provin din OUG?
„Astăzi aproximativ o treime din legile ţării, de nivel imediat sub Constituţie, sunt Ordonanțe de Urgență”, mai spune specialistul în drept constituţional Andrei Lupu, asistent la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti.
El completează că, între timp, s-a ajuns la o altfel de „deturnare” cu privire la rolul ordonanțelor, mai exact „a sensului pentru care au fost gândite ele când a fost scrisă Constituţia” în 1991.
Astfel, chiar dacă Parlamentul adoptă în continuare două treimi din totalul legilor din România, acestea includ multe legi secundare ca impact, în timp ce Guvernul adoptă Ordonanțe de Urgență „cu ordin de reglementare mult mai important” și „zeci sau sute de articole, cu impact asupra tuturor cetățenilor.”
Mai problematic este când prin Ordonanță de Urgență se adoptă unele legi-cadru, de importanță majoră, precum Codul Aministrativ, care este „unul din cele mai importante acte dintr-un stat”.
Această ordonanță a fost adoptată în timpul Guvernării Dăncilă, în 2019, „fără să fi fost dezbătut în Parlament și să îi fie aduse de la bun început amendamente”, spune Lupu.
Îți mai recomandăm OUG de modificare a Codului administrativ, constituționalăDe altfel, România a fost criticată de Comisia Europeană, în special în perioada Guvernărilor Dragnea și Grindeanu - când celebra OUG 13 privind modificarea codurilor penale a scos în stradă sute de mii de români pe parcursul mai multor săptămâni - cu privire la conținutul unor Ordonanțe de Urgență, dar și al folosirii în exces a acestei proceduri.
Dacă de la începutul anilor '90 până în 1996 acest instrument a fost folosit foarte puţin sau deloc, guvernele l-au folosit tot mai intens ulterior.
În cartea sa, „Instituții politice”, apărută într-o ediție revizuită în 2022, profesorul de drept constituțional Ștefan Deaconu trece în revistă numărul de Ordonanțe de Urgență adoptate de toate guvernele de după 1990, așa cum reiese din tabelul de mai jos.
Ca număr, cele mai multe OUG-uri au fost adoptate de Guvernul Călin Popescu Tăriceanu, 730, însă ca medie de ordonanțe de urgență pe lună locul 1 revine guvernului Mugur Isărescu.
Până la 1 octombrie 2024, Guvernul PSD-PNL (condus din noiembrie 2021 de Nicolae Ciucă, iar din mai 2023 de Marcel Ciolacu) a adoptat peste 440 de OUG-uri în cele 34 de luni de guvernare, rezultând o medie de aproximativ 13 acte normative urgente emise pe lună.
În ciuda practicii devenite frecvente, de adoptare a OUG-urilor, nu se poate afirma că rolul de legiferare a Parlamentului dispare, reiterează avocatul Cătălin Pop.
Pe de altă parte, specialistul în drept constituţional Andrei Lupu subliniază că „atât timp cât vrea să aibă acte coerente, tehnice, profesionist scrise”, Guvernul ar fi să inițieze proiecte de lege, deoarece are și acest prerogativ, „pe care să le trimită ulterior în Parlament și să și le apere în Parlament.”
Cu atât mai mult cu cât, „în principiu, Guvernul are o majoritate parlamentară stabilă în spate, care poate să-i protejeze astfel de acte și să le adopte într-o formă dorită de Guvern.”
OUG-urile, precedate de negocieri politice
Într-un răspuns oferit Europei Libere, secretarul general al Guvernului, Mircea Abrudean, spune că atât intrarea în vigoare a unei OUG prin trimiterea în Parlament și publicarea în Monitorul Oficial, cât și aprobarea ei în Parlament au un temei funcțional.
„Când se emite o ordonanță de urgență este oportună scurgerea unui timp până la aprobarea ei din perspectiva faptului că mai pot apărea disfuncționalități constatate în aplicare ce pot fi remediate prin legea de aprobare în Parlament.”
În același timp, „ordonanța de urgență intră în vigoare, ceea ce conferă timpul necesar aprofundării reglementărilor în comisii, prin dezbateri între Parlament, Guvern (prin secretarii de stat) și entitățile direct interesate/impactate de respectivele reglementări.”
El a ținut să sublinieze, pe de altă parte, că „Guvernul este susținut de o majoritate guvernamentală cu care, de altfel, se consultă” și că, așadar, „nu se emit acte normative (mai ales de o importanță considerabilă) fără negocieri politice.”
În același timp, Parlamentul este informat înainte de fiecare sesiune cu privire la actele normative care constituie prioritate legislativă. Totodată, „miniștrii sunt votați de către Parlament și există o legătură permanentă cu liderii de grup și cu președinții de comisii”, adaugă el.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.