„O problemă serioasă”: 120 de ore între testare și rezultatul pentru COVID-19. Șapte cazuri noi confirmate la căminul-focar

România se află departe de standardele europene și în ceea ce privește capacitatea de prelucrare a testelor COVID-19. În timp ce țările europene, la recomandarea specialiștilor, au impus ca între prelevare și rezultat să nu existe o diferență mai mare de 48 sau 72 de ore, în România, chiar și în cazul unui focar de COVID-19, rezultatele au venit după aproape 120 de ore.

Mai multe state europene le-au impus turiștilor în ultima lună obligația de a prezenta un test pentru noul coronavirus. Termenul maxim cerut între testare și rezultat este de 72 de ore. Specialiștii au considerat că acesta este intervalul de siguranță pentru ca o persoană testată să nu devină pozitivă.

„Să fie un test cât mai apropiat de momentul intrării într-o anumită țară ca să reducă riscul ca persoana să fie infectată în momentul când intră într-o altă țară. Un test negativ nu certifică decât că persoana respectivă nu este infectată în momentul testării sau se află în perioada de incubație a bolii, iar testul se poate pozitiva”, a declarat doctorul Alexandru Rafila pentru Europa Liberă.

Impunerea acestor teste în Europa a pus presiune și pe centrele din România care prelucrează mai multe probe. Perioada de așteptare a crescut astfel considerabil în ultima lună.

S-a ajuns la situația periculoasă ca între momentul testării și cel al primii rezultatelor să treacă și un interval de 100-120 de ore. Mai grav, acest lucru se întâmplă chiar și în cazul unui focar de COVID-19, fără a exista o prioritizare la nivelul autorităților.

„Dacă discutăm despre testele pentru diagnostic, orice caz care apare ar trebui să fie detectat cât mai repede și să se ia măsuri de izolare și de tratament a persoanei infectate. Rezultatul acestor teste ar trebui să vină în maxim 72 de ore și cel mai bine ar fi ca ele să fie recoltate în cursul săptămânii. Dacă sunt recoltate luni, marți, miercuri există această posibilitate ca ele să fie prelucrate în laborator într-un interval de 24, 48, maxim 72 de ore. Vineri nu este o zi bună de recoltare pentru că ajung în laborator sâmbătă, duminică când se lucrează ceva mai puține teste. Se poate recolta și vineri pentru o persoană care prezintă simptomatologie, dar dacă faci o recoltare pentru persoane aparent sănătoase, atunci recoltarea e bine să fie făcută din zilele din săptămână”, a precizat Alexandru Rafila.

Două infirmiere și cinci rezidenți, confirmați cu COVID-19 după 100-120 de ore de la testare

Testarea integrală a unui cămin din Sectorul 1, care a devenit în ultimele două săptămâni un focar de COVID-19, a avut loc într-o zi de vineri. Cu o zi înainte, ministrul Tătaru efectuase o vizită fulger în centrul de bătrâni.

Lucrurile păreau să reintre în normalitate, doar că între momentul testării și cel al primirii rezultatelor au trecut în jur de 120 de ore, departe de standardele europene și de cele 72 ce ore. Vineri, 24 iulie, fost făcută testarea, iar miercuri, 29 iulie, au venit rezultatele. Laboratorul care a prelucrat testele este unul privat.

Șapte persoane din căminul din nordul Capitalei au fost confirmate ieri cu COVID-19.

Europa Liberă a prezentat cazul săptămâna trecută, când alte 31 de persoane au fost depistate pozitiv, iar un pacient cu COVID-19 a stat cinci zile în cămin, deși fusese depistat pozitiv. Spitalul „Matei Balș” a uitat să anunțe căminul că și acesta este confirmat cu coronavirus.

„Am primit o explicație neoficială pentru întârziere. Testele au fost duse la un laborator privat, care a explicat de la început Direcției de Sănătate Publică (DSP) că ei nu au locuri, nu o să intre destul de repede la analiză. DSP a fost de acord, le-a lăsat probele. Probele au intrat în lucru abia marți. Discuția am avut-o cu șefa laboratorului. DSP a știut că ei nu au loc, >. Rezultatele au venit după aproape o săptămână, în momentul acesta ar fi trebuit efectuată o retestare, cum se fac cele la șapte zile după ce se găsesc pozitivi”, a declarat în exclusivitate pentru Europa Liberă directoarea căminului.

Direcția de Sănătate Publică București nu a răspuns solicitării Europa Liberă pentru a explica de ce a existat un interval atât de mare între testare și primirea rezultatelor. Nici ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, nu a răspuns solicitării Europa Liberă pentru a oferi detalii.

„În aceste cinci zile, nu știm dacă s-a mai răspândit virusul. Îi vom izola pe cei care au stat în cameră cu cei pozitivi, o să facem noi o analiză atentă pe cine izolăm și pe ce principiu. DSP nu a făcut o anchetă epidemiologică de când au apărut cazurile de COVID-19. Nimeni nu ne-a întrebat sau sugerat ceva legat de bătrâni”, a spus Iuliana Căpraru, directoarea căminului din Sectorul 1.

Alexandru Rafila: „Este mult, intervalul e prea mare”

Președintele Societății Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, vede „o problemă serioasă”

„Este o problemă serioasă, aceste persoane trebuiau testate cu celeritate, iar rezultatele trebuiau furnizate cât mai repede ca să poți să iei măsuri de izolare. Dacă testul este pozitiv, e important ca acest interval să fie cât mai scurt. Este mult ca rezultatele să vină după 100 de ore, într-adevăr. Este o problemă intervalul prea lung scurs din momentul recoltării până în momentul rezultatului, e destul de mult. Noi spunem permanent, testele pentru persoanele de pe lista de prioritizare a Institutului Național de Sănătate Publică trebuie să fie testate în primul rând, iar testele la cerere pentru persoanele care vor să călătorească și care sunt sănătoase în marea lor majoritate, ar trebui să fie testate într-un al doilea moment. Cinci zile reprezintă un interval mare de timp, mai ales dacă au apărut și rezultate pozitive”, a fost poziția lui Alexandru Rafila despre cazurile în care între testare și rezultat trece un interval mai mare de o sută de ore.

Potrivit acestuia, în interval scurs între testare și rezultate se poate întâmpla orice, chiar și infectarea altor persoane din cămin.

„Este o chestiune care ține de organizare. La DSP-uri e nevoie de mult personal și o idee bună este să realoci personalul din județele unde nu există cazuri sau foarte puține în județele afectate și în județul București. Și în conducerea direcțiilor de sănătate publică se pot îmbunătăți lucrurile, iar Direcțiile care sunt conduse de persoane care nu sunt din domeniul sanitar ar putea regândit modul de conducere al acestor Direcții”, a fost mesajul lui profesorului universitar doctor, Alexandru Rafila, care este și membru în Comitetul Executiv al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Institutul Național de Sănătate Publică a cerut testarea la fiecare două săptămâni a centrelor de bătrâni, dar și a personalului care lucrează în ele. Europa Liberă a prezentat poziția mai multor directori de cămine din București, care susțin că Direcția de Sănătate Publică București nu a testat aceste centre la fiecare două săptămâni, testarea oprindu-se la începutul lunii iunie.