HU.ro // „În miez de criză sanitară și economică a reapărut, ei, ce anume a reapărut? Chestiunea niciodată mai actuală ca acum a anexării Transilvaniei și a iredentismului maghiar. Până și tonul e familiar. Asta spune tot, nu-i așa, despre societatea majoritară. Pe de o parte. Dar spune multe și despre noi, pe de altă parte. Despre această „pe de altă parte” va fi vorba acum.
Se vor găsi unii îngroziți până și de ideea pe care vreau să o propun: să ne punem pentru un moment în pielea românilor. Celor care nu sunt dispuși să facă acest exercițiu de gândire, bunăoară, pentru că le e teamă că dacă vor empatiza chiar și pentru o clipă cu majoritatea se vor simți mai puțin maghiari, sau, într-o versiune poate chiar mai rea, se tem că exercțiul de empatie îi va transforma ireversibil în români, le recomand să sară direct la secțiunea de comentarii și să își descarce acolo năduful; restul articolului oricum nu li se adresează”, scrie Attila Ármin Kelemen, specialist în marketing, în deschiderea postării sale intutulate Anexarea cognitivă, publicat pe platforma de bloguri a portalului clujean Transindex, pe marginea scandalului iscat de declarațiile recente ale președintelui Klaus Iohannis pe tema ruperii Ardealului.
INTERVIU // ProjectSyndicate a a stat de vorbă cu magnatul și filantropul american de origine maghiară György Soros, interviu preluat de mai multe publicații din Ungaria. Soros spune, printre altele, că după pandemie nimic nu va mai fi ca înainte, că nu ne vom mai putea întoarce la economia globală în forma care a fost și că se teme pentru viitorul Uniunii Europene. Viitorul post-pandemic al Chinei și al Statelor Unite sunt și ele sub semnul întrebării. Despre premierul Ungariei din ultimele săptămâni, Soros spune, nici mai mult, nici mai puțin, că Viktor Orbán s-a folosit de criza actuală pentru a-și consolida o poziție de dictator.
ȘAH-MAT // Omul de afaceri american este și tema unui articol inedit din 444, una dintre cele mai importante publicații online din Ungaria. Sunt încă mulți, deși tot mai puțini, scrie Dániel Ács, autorul articolului, cei care râd de șeful guvernului când, în tradiționalul său interviu de vineri dimineața, de la postul public Radio Kossuth, ne spune, fără rețineri și ocolișuri, cum stă, de fapt, lumea în care trăim și care-i păsul adevărat al patriei.
„….pentru noi, nu Opoziția constituie principalul adversar politic, ci György Soros și universul lui.”
„….Ungaria are inamici, sunt unii care își ascut dinții pentru țara asta, ar dori să o jefuiască, să pună mâna pe resursele ei. În vârful acestei rețele stă György Soros.”
Până acum, scrie autorul articolului, era greu să te cerți cu cei care comparau teoria lui Orbán cu protocoalele înțelepților Sionului, guvernul mondial al francmasonilor sau conspirația atotpătrunzătoare a „stăpânilor din umbră” - illuminati. Acesta este și motivul pentru care premierul a creat un imperiu media format din mai multe sute de organe presă, unde sunt fabricate, pe numărate, mii de de investigații care susțin presimțirea lui Orbán conform căreia cauza oricărui rahat din lumea asta este György Soros, continuă jurnalistul de la 444. De acum, e nepermis să stați la ceartă cu necredincioșii sau cinicii ce zâmbesc sardonic, nu trebuie decât să le trântiți în față lista Soros de mai jos. Eventual, de dragul impresiei, merită să îi înțepați cu un „Atât!” sau „șah-mat”.
Intitulat Omul care și-ar fi ucis și mama, articolul din 444 strânge 99 de păcate marca Soros, mai exact 99 de titluri din presa imperiului media citat, care îl descriu pe magnatul american în fel și chip. Iată câteva dintre ele: Adevărata față a lui György Soros: speculant nemilos, colaborator al naziștilor; Orașul ar putea ajunge la sapă de lemn din cauza lui Soros; Soros finanțează sclavia; Soros nu se uită la bani nici când e vorba de discreditarea statului evreu; Soros a hăckuit și alegerile din Canada; Soros îl manevrează pe președintele Franței, Emmanuel Macron; Soros se bagă peste tot și în Balcani; György Soros a manipulat și în Polonia; Buxellesul și Soros vor să îl demită pe premierul ceh Babis; Oamenii lui Soros pregătesc, în Ucraina, campania îndreptată împotriva maghiarilor; György Soros stă și în spatale declanșării crizei din sudul Asiei; Ce caută Soros în Africa? - programe de instruire, provocarea de tulburări sociale și diamante însângerate; Soros ar vrea să influențeze întreaga lume; Soros încearcă să joace rolul de Dumnezeu; György Soros e Satana.
ROMÂNIA ALTFEL // Acum 439 ani, la 12 mai 1581, suveranul Ștefan Bathory, regele Uniunii Polono-Lituaniene – unul din cele mai mari state europene la acea vreme – și principele Transilvaniei, fonda, prin Diplomă regală, Academia Claudiopolitana, în Cluj (Claudiopolis), pe „Ulița Lupilor”, unde se află și astăzi sediul central al Universității Babeș-Bolyai (UBB).
Demersul a fost unul excepțional pentru acele vremuri, fondându-se astfel prima instituție cu statut de universitate de pe teritoriul de astăzi al României, la acea dată fiind însă, așa cum reiese din diploma fondatoare, și singura instituție de acest tip activă pe teritoriul Ungariei, scrie în mesajul aniversar postat pe site-ul UBB. Cotidianul Krónika îl citează pe Daniel David, noul rector al UBB, care spune că e mândru de moștenirea lăsată de Bathory și condamnă ignoranța și falsificarea istoriei:
„La fondarea Academiei/Universității, suveranul Ștefan Bathory declara că aceasta trebuie să aibă aceeași demnitate precum cele din Franța, Germania, Italia sau Spania, iar Curtea de la Viena a ridicat-o la un astfel de nivel. Această cultură academică fondatoare pentru excelență s-a menținut de-a lungul istoriei universității noastre, UBB neavând în siglă doar 1581, ci asumând esența academică a acestui act fondator prin motto-ul Traditio nostra unacum europae virtutibus splendet. […]
Pentru mine este uimitor cum vremurile naționalist-extremiste și/sau mentalitatea comunistă au reușit să minimizeze până la necunoaștere în țară o astfel de universitate. Distorsiunea prin rescrierea istoriei învățământului superior din România a putut duce la ignorarea unei universități de pe teritoriul României, care în 1585 a ajuns la nivelul studiilor superioare universitare, la început de secol XVIII acordase zeci de titluri universitare de baccalaureus, magister și doctor, iar după 1753 devine o universitate imperială, cu patru facultăți clasice acelor vremuri. […]
Iată cum i se adresa Împărăteasa Maria Tereza acestei comunități academice în 1775: “…Iluștrilor, venerabililor, respectabilor, magnificilor… iubiți de noi cu sinceritate am decis cu bunăvoință introducerea cel puțin în ordine succesivă în universitatea claudiopolitană a unei facultăți de medicină…”. Ei bine, dacă politicienii noștri de astăzi ar avea măcar un dram din acest respect față de mediul academic, atunci România ar arăta altfel!”
INIȚIATIVĂ CU PREA MULȚI SUSȚINĂTORI // Aplicaţia prin intermediul căreia au fost înregistrate semnăturile de susţinere a unei iniţiative de susținere a regiunilor în cadrul Uniunii Europene a fost blocată timp de câteva ore, exact înainta expirării termenului de colectăre a semnăturilor de sprijinire a iniţiativei demarate de Consiliul Naţional Secuiesc (CNS), a spus, luni, în cadrul unei emisiuni de la Radio Kossuth, László Pesty, şeful campaniei de strângere a semnăturilor, citat de MTI. Motivul întreruperii? Pagina de internet nu a suportat gradul de încărcare, nefiind pregătită pentru un număr atât de mare de accesări simultane. Pesty a relatat că întreruperea serviciului a durat două ore şi jumătate și, potrivit informaticienilor, au fost pierdute cel puţin 22 000 de semnături.
Rostul iniţiativei a fost ca la distribuţia fondurilor de coeziune ale UE să se acorde o atenţie deosebită şi caracteristicilor etnice ale regiunilor. Colectarea semnăturilor a început la 7 mai 2019, iar pentru ca Parlamentul European să se ocupe de acest subiect în decursul anului care a trecut a fost necesară adunarea unui număr de cel puţin un milion de semnături din cel puţin şapte state membre. Deşi s-au strâns mai bine de un milion de semnături, pragul minim necesar prevăzut de lege a fost atins în doar trei dintre ţările membre ale UE: Ungaria, România şi Slovacia, notează MTI.
IARBĂ PRIN PĂR // Procuratura a deschis dosar penal celor trei bărbați care, în august 2018, au încercat să treacă ilegal granița zburând cu o parapantă motorizată din Serbia în Ungaria și având asupra lor 18 kilograme de marijuana. Aventura lor s-a încheiat, după o aterizare forțată, în apropierea frontiere ungare. Întreaga pățanie, pe Index.
BERE CU DECOLTEU // Echipa de promovare a producătorului de bere „Csiki”, cunoscută după ce, acum trei ani, s-a judecat cu gigantul Heineken, ecourile întâmplării stârnind interesul jurnaliștilor de la TheNewYorkTimes, a postat pe pagina Facebook a firmei clipul Fete în carantină”, o producție mai decoltată, cu accente „etnoporn”, după cum consideră o parte a presei maghiare din Ardeal. Reclama a făcut vâlvă pe rețelele de socializare și a împărțit părerologii în marketing. Toată povestea o puteți citi pe Transindex.
FFW // Tarki, una dintre cele mai importante institute de sondare a opinie publice de la vecinii noștri, a realizat un sondaj despre perdanții și efectele epidemiei de coronavirus. Detalii, pe site-ul institutului. // Andor Posztobányi, figură importantă a industriei muzicale din Ungaria, scrie, într-o postare pe contul său Facebook, că a stat și a cântărit și viitorul nu sună deloc bine pentru artiști maghiari: cel puțin pentru un an, nu se vor mai organiza adunări publice sau concerte. // RadioKlub a realizat un interviu de Ziua Internațională a Poeziei cu unul dintre cei mai apreciați poeți maghiari contemporani: András Ferenc Kovács, născut la Satu Mare. // E oficial: Oradea a devenit stațiune turistică de interes, scrie Krónika. // Săptămânalul de cultură urbană MagyarNarancs publică un interviu cu antropologul David Graeber, profesor la London School of Economics și autorul bestsellerului Bulshit jobs. Greaber spune în interviu că pandemia va lovi și în locurile de muncă fără sens. // O uriașă pată de petrol a fost observată pe Dunăre, la Novi Sad. Autoritățile regionale sârbe de la Protecția Mediul declară, însă, că n-au văzut nimic, scrie ziarul local SzabadMagyarSzo.
Muzica e precum apa: își găsește mereu calea și nu se poate trăi fără ea, scrie publicația de limbă maghiară Muzsa din Slovacia, oferindu-le cititorilor înregistrarea unui concert de carantină în aer liber. Cu distanțare socială.