Operațiunea Termometrul. Marile probleme ale termoscanării și noului standard de acces: 37,3 grade

Noile reguli ale stării de alertă, impuse de guvern, obligă practic toți oamenii care vor să intre în orice instituție publică sau privată, magazin sau firmă, să treacă testul temperaturii: cine are peste 37,3 grade, măsurate la nivelul pielii, nu are acces. Există controverse legale despre corectitudinea acestei măsuri, dar mai ales medicale – despre eficiența termoscanării în lupta cu pandemia de coronavirus.

Accesul la locul de muncă, în magazine sau în instituții de stat sau private a ajuns să depindă legal (prin hotărârea de Guvern 24/2020, prin ordinul comun de miniștri Muncă-Sănătate, iar de miercuri și prin ordinul comun de miniștri Interne-Sănătate) de trecerea unui test discutabil: temperatura exterioară a corpului de maximum 37,3 grade, înregistrată la intrarea în incintă, cu un aparat de scanat temperatura fără contact (așa-numitul termoscaner).

În spațiul public și pe rețelele de socializare au apărut mai multe îngrijorări în legătură cu legitimitatea acestei proceduri: este temperatura corpului o „dată personală” care nu poate fi prelevată fără acordul persoanei, se încalcă regulile GDPR (regulamentul european pentru protecția datelor personale), este vorba de un „act medical” abuziv? Juriștii consultați de Europa Liberă arată că acestea sunt niște false probleme juridice (vezi mai jos).

Pe scurt, arată ei, prelevarea temperaturii la accesul în incinte nu încalcă în sine protecția datelor personale și nici nu este nevoie de acceptul explicit al persoanei, în perioada unei situații cum e pandemia de coronavirus. La magazin sau la serviciu, nu ți se încalcă un drept prin luarea temperaturii, dar modul în care sunt păstrate și protejate aceste date ar trebui să respecte regulile GDPR - de exemplu, fără legături directe între nume și temperatură. Specialiștii spun că noile reguli din starea de alertă nu oferă astfel de garanții.

Problema legală mai importantă este că autoritățile au impus o interdicție, pe baza unui parametru imprecis, arată avocata Elenina Nicuț, pentru Europa Liberă. Acest parametru depinde nu doar de buna folosire a aparatului de termoscanare de către persoane care fac prima oară așa ceva, ci și de multe alte posibile variabile care țin fie de aparatul în sine (cât de aproape este ținut de pacient, câtă putere mai au bateriile), fie de persoana scanată,

„Problema nu este de GDPR, ci de eficacitatea acestui triaj epidemiologic bazat pe temperatură. În momentul în care, în baza unui astfel de test, riști o interdicție, acel test trebuie să fie foarte precis. În baza acestui test, ți se limitează accesul în instituții, accesul la justiție, exercitarea profesiei – dacă te duci mâine la muncă și ai 37,4 nu intri. E un test eliminatoriu? Atunci nu mă lăsa în ploaie. E nevoie de precizări”, explică avocata Elenina Nicuț.

Jurista dă exemplul unei alte interdicții, bazate tot pe temperatură: elevii nu au acces la examene, în instituțiile de învățământ, dacă nu trec mai întâi examenul termometrului cu baremul 37,3 grade.

Ce se întâmplă în astfel de cazuri? Noile reguli nu oferă alternative și soluții - un elev poate rata trecerea clasei sau absolvirea, un angajat poate suferi sancțiuni sau rata obligații profesionale, din simplul motiv că nu a trecut testul termometrului, la ușa de acces.

Explicația medicală. De ce 37,3 grade și ce legătură are cu noul coronavirus

Medicul infecționist Valeriu Gheorghiță, de la Spitalul Militar Central, a explicat pentru Europa Liberă că termoscanarea nu este „o metodă perfectă”, dar că prin furnizarea unor date concrete, ajută la eliminarea unor riscuri. Totuși, nu mereu temperatura are legătură cu noul coronavirus.

„Ideea este să îi identifici pe cei care au febră, fără să însemne obligatoriu că acel om are coronavirus. Poate să aibă o infecție urinară sau altă boală acută febrilă. Te ajută când e temperatura crescută, dar nu te ajută când omul acela are temperatură normală, dar are coronavirus. De aceea, în interior, trebuie să respectăm și celelalte măsuri de protecție – masca facială, igiena mâinilor, toate celelalte. Temperatura nu este specifică infecției cu coronavirus, poate fi vorba de cu totul altă afecțiune. Și invers, în cazul Covid-19, 20-30% dintre persoanele infectate sunt asimptomatice”.

Specialistul în boli infecțioase arată că manevrarea unui termometru cu infraroșu, fără contact, așa cum sunt cele folosite deja la intrarea în magazine, dar și peste tot în lume prin aeroporturi, nu depinde de prezența unui specialist.

„Dumneavoastră acasă aveți vreo școală deosebită când vă luați temperatura? Nu cred că pentru măsurarea temperaturii avem nevoie de o persoană calificată. Să fim serioși, tendința este de a tehnologiza foarte mult lucrurile. Aparatul își face singur treaba, dar trebuie să fie un termometru avizat, să aibă certificate de calitate și să fie corect calibrat”, spune Valeriu Gheorghiță.

Limita de 37,3 grade are o explicație, mai arată medicul infecționist. Chiar dacă febra, din punct de vedere medical, se instaurează la 38 de grade, intervalul subfebril de 37,3-38 de grade indică prezența unei afecțiuni. Desigur, nu neapărat COVID-19.

„Există un ritm circadian al temperaturii corpului. Dimineața, în general, temperatura este mai scăzută decât în a doua parte a zilei și seara, când temperatura de bază poate ajunge la 37,2 sau 37,3. De asemenea, există un ritm biologic care se corelează cu variația temperaturii. Sunt situații, cum e cazul femeilor, care în a doua parte a ciclului de menstruație înregistrează creșterea temperaturii de bază cu 0,5 grade – în loc de 36,5 au 37 în mod normal”, explică Valeriu Gheorghiță.

Au existat mai multe mărturii, în spațiul online, despre valori anormal de mici ale temperaturii, înregistrate la intrarea în magazine, lucru care a creat ideea că aceste teste ad-hoc sunt eronate. Nu este neapărat așa, arată medicul infecționist pentru Europa Liberă, o simplă explicație fiind că acele aparate arată temperatura la nivelul pielii.

„Nu e un semn că nu se măsoară cum trebuie. Acel termometru cu infraroșu măsoară temperatura exterioară, de la nivelul pielii. Și atunci un om care vine de afară are pielea mai rece decât temperatura corpului. Găsim aceste temperaturi aparent aberante, de 34, 35 de grade, dar aceea este temperatura la nivelul pielii. Când avem valori la limită sau un pic peste limita admisă, unde nu știi dacă e febră sau nu, se recomandă ca persoana respectivă să stea în repaus 5 minute și ulterior să fie termoscanată din nou. Dacă e vară, e cald, poate fi o creștere tranzitorie a temperaturii corpului, pentru că mecanismele de răcire nu au fost destul de eficiente”, spune doctorul.

Nu în ultimul rând, testarea poate fi și ușor păcălită, dacă cineva chiar ar avea acest scop, prin administrarea de medicamente antitermice.

Cât de eficientă este termoscanarea în lupta cu COVID-19

Mai multe studii arată că scanarea temperaturii persoanelor nu și-a dovedit eficiența în detectarea celor infectați cu noul coronavirus.

Un model matematic dezvoltat de Școala de Igienă și Medicină Tropicală din Londra (LSHTM) arată că termoscanarea la aeroport ar putea detecta mai puțin de un pasager din cinci, infectați cu coronavirus. Modelul se bazează pe ideea că simptomele COVID-19 apar în aproximativ 5 zile de la infecția cu noul coronavirus.

Un alt studiu estimează că termoscanarea la aeroport ar putea detecta doar 54% din persoanele infectate cu coronavirus.

Un alt element care face termoscanarea ineficientă în lupta cu noul coronavirus este că nu toți cei infectați fac febră. Un studiu făcut în New York, pe 5.700 de pacienți bolnavi de Covid-19, a arătat că doar 30% dintre ei au avut febră. Astfel, răspândirea bolii nu poate fi stopată prin simpla luare a temperaturii.

În timpul epidemiei de Ebola, termoscanerele au fost folosite la scară largă în Africa, însă nu și-au dovedit eficiența. Niciun pasager din 300.000 scanați în Guineea, Liberia sau Sierra Leone, unde erau focare de infecție, nu a fost detectat cu boala, iar patru pasageri au fost confirmați ulterior cu Ebola, dar au trecut nedetectați pentru că nu aveau încă simptomele bolii, arată un articol din revista Science.

„Specialiștii în sănătate publică consideră că verificarea temperaturii la aeroporturi sau la locul de muncă ne poate face să simțim că se iau măsuri adecvate, în realitate nerealizându-se prea mult”, arată un articol publicat de NPR.

Temperatura și GDPR-ul. Cum a inventat guvernul PNL consimțământul obligatoriu

Temperatura corpului se înscrie în categoria datelor personale, care sunt protejate de GDPR, arată specialiștii consultați de Europa Liberă, însă acest lucru nu înseamnă că este interzisă prelevarea temperaturii fără consimțământul persoanei, așa cum au apărut unele interpretări în spațiul online.

„Vorbim de date biometrice, deci intră pe GDPR, doar că acum avem această situație cu pandemia de coronavirus. Pentru astfel de situații, se poate face excepție și se pot prelucra astfel de date”, explică avocata Elenina Nicuț.

GDPR nu înseamnă doar interdicții de a accesa date personale, ci mai ales un set de reguli pentru protejarea datelor personale. De altfel, există și excepții de la regulă, iar interesul sănătății publice este una dintre ele, mai ales în cazul epidemiilor. Articolul 46 din GDPR spune că în cazul unui interes vital, nu este nevoie de consimțământul persoanei pentru a-i fi prelucrate date personale, atunci când prelucrarea se face „în scopuri umanitare, inclusiv în vederea monitorizării unei epidemii și a răspândirii acesteia sau în situații de urgențe umanitare, în special în situații de dezastre naturale sau provocate de om”.

Un articol extins al avocatei Ruxandra Sava explică de ce termoscanarea și GDPR-ul se pot împăca și de ce luarea temperaturii așa cum se face în starea de alertă nu este un „act medical”. Problema este însă că regulile introduse în starea de alertă, legate de termoscanare, nu oferă nicio garanție pentru protecția acestor date.

Totuși, în cazul accesului la locul de muncă, ordinul comun al miniștrilor Muncii (Violeta Alexandru) și Sănătății (Nelu Tătaru), vorbește despre obligația angajaților de a accepta să le fie luată temperatura la locul de muncă. La articolul 2, se spune că „toți angajații din sectorul public și privat au obligația” de a „acceptă verificarea temperaturii corporale la intrarea în sediu, la începutul programului și ori de câte ori revin în sediu”.

„Consimțământul angajatului cu privire la luarea temperaturii introdus de către Ordinul nr. 3677/2020 intră în conflict cu standardele consimțământului în temeiul RGPD și nu conține garanții pentru viața privată”, arată avocata Ruxandra Sava.

Marea problemă este deci, arată juriștii, nu că prelevarea temperaturii ar fi interzisă de normele europene fără acceptul persoanei, ci modul și garanțiile oferite în lege de către autorități pentru ce se întâmplă cu aceste date personale. Nu există nicio reglementare în acest sens, legată de temperatură, în noua stare de alertă.

În cazul angajaților și al vizitatorilor, firmele ar trebui să introducă reguli de protecție a datelor personale atunci când înregistrează temperatura, arată un articol publicat pe portalul DPO-Net, al specialiștilor în protecția datelor personale: neasocierea temperaturii cu numele, ci folosirea unei bife în cazul în care temperatura este sub valoarea admisă, lista angajaților verificați să fie păstrată maximum 30 de zile, în condiții de protecție.

În cazul vizitatorilor sau clienților care nu sunt admiși în incintă, pentru că au o temperatură peste 37,3 grade, nu ar trebui să se păstreze o evidență nominală, mai arată specialiștii în protecția datelor personale.